Tag-Archive for » educaţie «

Ediția din 2017 a Monitorului educației și formării al Comisiei arată că sistemele naționale de învățământ devin din ce în ce mai favorabile incluziunii și mai eficiente. Cu toate acestea, publicația confirmă, de asemenea, că nivelul de instruire al elevilor depinde în mare măsură de mediile socioeconomice din care provin.

Comisia Europeană ajută statele membre să garanteze că sistemele lor de învățământ produc rezultate, iar datele publicate în Monitorul educației și formării reprezintă o componentă importantă a acestui efort. Această ultimă ediție evidențiază faptul că, deși statele membre au înregistrat progrese în direcția atingerii majorității obiectivelor-cheie ale UE în ceea ce privește reforma învățământului și modernizarea acestuia, sunt necesare mai multe eforturi pentru a se ajunge la echitate în acest domeniu. Mai mult …

Ministerul Educației Naționale a pus în dezbatere publică proiectul legii manualului şcolar. Obiectivul actului normativ îl reprezintă reglementarea regimului manualului şcolar în învăţământul preuniversitar.

Proiectul prevede că manualele şcolare pentru învăţământul preuniversitar vor fi oferite în format pdf sau în variantă digitală interactivă, dar şi în format clasic, însă doar la solicitarea scrisă a elevului, părinţilor sau a profesorilor, cu minimum şase luni înaintea începerii anului şcolar. Proiectul de lege mai spune că în unităţile de învăţământ preuniversitar vor fi folosite doar manualele şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei, iar evaluarea acestora se va face de către Centrul de Evaluare şi Examinare şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Mai mult …

Moțiunea simplă “O Românie fără educație de calitate este o Românie săracă” a fost respinsă de Senat.

În favoarea moțiunii au fost 41 de voturi, 68 au fost împotrivă și 9 senatori s-au abținut.

În moțiunea semnată de 37 de senatori se cerea demisia ministrului Educației, căruia i se mai solicita “să prezinte în Parlament un raport privind starea învățământului românesc”. Mai mult …

Proiectul de lege al manualului va intra în dezbatere publică începând din 11 septembrie, a declarat ministrul educației.

Acesta a afirmat: “Legea manualului — în 11 septembrie proiectul intră în dezbatere publică. Astăzi nu avem o lege a manualului. (…) Tot ceea ce a funcționat până în momentul de față în zona manualului școlar va fi inclus în această lege. Vom rezolva și probleme pe care nu le-a putut rezolva legislația, adică Legea educației naționale, în cei 26 de ani. Este o lege a manualului școlar absolut necesară”.

Autoritățile locale ar putea stabili impozite reduse pe imobilele persoanelor juridice, în funcție de specificul activității economice pe care doresc să o stimuleze, conform unui proiect de lege inițiat de liberali.

Potrivit proiectului: “Această modificare are scopul de a asigura o mai mare libertate de decizie consiliilor locale, respectiv Consiliului General al Municipiului București, în vederea stabilirii unei cote de impozitare, cuprinse între 0,2% – 1,3%, în vederea stimulării unor activități economice locale, în funcție de specificul fiecărei localități și de prioritățile comunităților locale pentru stimularea unor sectoare economice de activitate, cum ar fi: agricultura, turismul, HORECA, cercetarea, educația, sănătatea. Este o propunere legislativă care ar stimula mediul de afaceri și ar introduce corectitudine în politica fiscală din România”.

Universităţile vor primi de acum înainte fonduri pentru burse pentru întreg anul universitar. Asta, după ce Camera Deputaţilor a adoptat amendamentul propus de reprezentanţii studenţilor.

Legea va merge la promulgare, iar ordinul ministerului Educaţiei privind criteriile generale de acordare a burselor va fi modificat şi el.

Din acel moment, studenţii care iau bursă de merit sau bursă socială, vor putea primi bani şi în perioada vacanţelor.

Universităţile primesc pentru fiecare student pe care îl au înscris la buget 201 lei pe lună.

Banii care se strâng sunt împărţiţi apoi celor cu rezultate excepţionale sau celor care fac dovada că nu au posibilităţie materiale.

documentsLa 9 decembrie , la sediul Ministerului Muncii a avut loc o dezbatere pe tema proiectului “Prima Cameră”, întâlnire la care au fost invitaţi şi reprezentanţi ai ONG-urilor ce se ocupă de integrarea tinerilor care au ieşit din centrele de plasament.

Dezbaterea a venit după ce la finele lunii noiembrie ministrul Dragoş Pâslaru preciza că este vorba despre un program de sprijin a tinerilor care au crescut în centre de plasament, astfel încât, pe o perioadă de 2 ani, statul să achite costurile chiriei şi întreţinerii unei locuinţe. Cei care se ocupă de implementarea acestui program afirmă că el va fi lansat în opt judeţe, costurile urmând să fie suportate din fonduri europene, iar proiectul ar putea intra în vigoare în primăvara anului 2017.

“Fără o abordare care să ţină cont de toate aspectele, nu doar de locuire, nu doar de ocupare, consiliere, nu se poate efectiv vorbi despre o tranziţie reală. Asta înseamnă prima cameră, înseamnă tranziţie de la un sistem instituţionalizat în care avem 3.000 de tineri care au trăit mai mult de 15 ani în sistem şi 13.000 de copii şi tineri care au trăit în sistem şi trăiesc în sistem din prima zi de viaţă, o tranziţie către viaţa independentă, pe componenta de locuire, educaţie, ocupare, sănătate şi dezvoltare personală. […]”, a afirmat Adelina Toncean, consilier al ministrului Muncii.

 

educatie
Sistemul educaţional din România a rămas încremenit chiar după cei 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană
, cheltuielile cu educaţia fiind constante la 4% din PIB,  s-a redus numărul de absolvenţi de Bacalaureat, iar o decizie cu impact negativ pentru economie a fost desfiinţarea şcolilor profesionale. Însă, părţile
pozitive consideră că sunt şi îmbunătăţiri în acestui domeniu, de exemplu, reabilitarea multor şcoli şi formarea profesorilor din fonduri europene.

În momentul de faţă, România anului 2016 are încă un sistem educaţional din veacul trecut, ceea ce este inadmisibil. Sigur că s-au întâmplat şi lucruri pozitive în  sistemul educaţional, dar dominanta din punctul meu de vedere a acestei decade este un timp pierdut pentru educaţie decât în folosul ei”, a declarat expertul în
educaţie, Marian Staş.

Fostul ministru al educaţiei este de aceeaşi părere că odată cu aderarea la UE s-a făcut un mare pas înainte şi mulţi paşi înapoi în domeniul educaţiei.

educatie
Guvernul României a supus dezbaterii publice proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind modificarea Legii Educaţiei Naţionale.

Prin proiectul de ordonanţă se propune modificarea alin. (1), (2) şi (4) al art. 49, urmând a avea următorul cuprins:

(1) Învăţământul special se organizează în unităţi de învăţământ special.

(2) Învăţământul special integrat se poate organiza în învăţământul de masă, individual şi, prin excepţie, în clase/grupe speciale, cu avizul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, pe baza unei metodologii adoptate prin ordin de ministru. Efectivele formaţiunilor de studiu din învăţământul special şi special integrat sunt stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în funcţie de tipul şi gradul deficienţei. […]

(4) Durata şcolarizării copiilor cu cerinţe educaţionale speciale poate fi mai mare decât cea precizată prin prezenta lege şi se stabileşte, în funcţie de nevoile individuale, de gradul şi tipul dizabilităţii, prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice”, se arată în proiectul de modificare a legii.Mai mult …

universitate-studenti-600x400În cadrul conferinței “Educația RE-sursă economică”, președintele Autorității Naționale pentru Calificări, Tiberiu Dobrescu, a precizat că în România există calificări în învățământul superior cărora nu le corespunde nicio ocupație.

“La ora actuală, în învățământul superior pe nivel de calificare 6, adică nivelul licență, există în registrul național al calificărilor din învățământul superior 567 de calificări. Dacă am pune pentru fiecare cel puțin trei ocupații, asta ar însemna cam 1.500 de ocupații numai pe zona de licență. Dacă adăugăm și specializările de la programele de masterat, care în registru sunt trecute undeva la 1.500 de specializări, care, la rândul lor, dacă am trece cel puțin o ocupație pentru fiecare calificare ar reieși un număr de vreo 4.000 și ceva de ocupații aferente numai învățământului superior. La nivel european, pe zona de calificări de nivel 6, există între 80 și 100 de calificări și noi avem 567 înregistrate. Avem calificări în învățământul superior cărora nu le corespunde nicio ocupație”, a declarat Dobrescu.

Acesta a informat că ţara noastră s-a angajat ca până în anul 2020 să aibă cel puțin 27% din populația în vârstă de 30 — 34 de ani cu educație superioară.

În acelaşi timp, Constantin Postoiu, consilier în cadrul Cabinetului premierului, a declarat că România are o rată a abandonului școlar de 19,1%.

Făcând o referire la învățământul profesional, Postoiu a menţionat că în 2015 peste 55.000 de elevi urmau învățământul profesional cu durată de 3 ani și circa 10.000 — învățământul cu durată de 2 ani.