Consiliul a decis să adauge 18 persoane și 19 entități pe lista celor care fac obiectul măsurilor restrictive în contextul regimului actual de sancțiuni în materie de drepturi ale omului în Iran.
Printre persoanele incluse pe listă se numără reprezentanți ai guvernului și ai parlamentului iranian (Majles), mari personalități politice și din mass-media, precum și membri de rang înalt ai forțelor de securitate iraniene, inclusiv ai Corpului Gardienilor Revoluției Iraniene (IRGC).
Cauza are ca obiect un capăt de cerere introdus în temeiul art. 6 alin. 1 din Convenţie, potrivit căruia o acţiune în contencios administrativ a fost soluţionată pe baza unor informaţii clasificate, la care reclamantul nu a avut acces, astfel încălcându-se dreptul la procedură contradictorie şi la egalitatea armelor.
În urma Săptămânii internaţionale a democrației 2021, Uniunea Europeană a anunţat cinci acţiuni în valoare de 119,5 milioane EUR pentru a consolida sprijinul european puternic pentru democraţie şi drepturile omului în întreaga lume în 2021.
Consiliul UE a impus măsuri restrictive împotriva altor opt persoane responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului în Nicaragua şi/sau ale căror acțiuni au subminat democrația sau statul de drept.
Consiliul UE a decis să prelungească până la 13 aprilie 2022 măsurile sale restrictive ca răspuns la încălcări grave ale drepturilor omului în Iran. Aceste măsuri constau într-o interdicţie de călătorie şi o îngheţare a activelor, precum şi o interdicţie privind exporturile către Iran de echipamente care ar putea fi utilizate pentru represiune internă şi de echipamente pentru monitorizarea telecomunicaţiilor.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost sesizată cu o cerere îndreptată împotriva României, prin care o persoană juridică română, Biroul Notarial “Etica” (“societatea reclamantă”) în temeiul art. 34 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în următoarele cauze împotriva României:
1. Cadar și alții împotriva României
În unanimitate, Curtea a reținut încălcarea art. 6 pct. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fapt pentru care România trebuie să plătească 19.900 de euro celor 5 reclamanți, cu titlu de prejudiciu moral și material.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a publicat astăzi o decizie finală importantă pentru România, cu privire la violența împotriva femeilor și a persoanelor cu ușoare dizabilități. Decizia indică celor care anchetează astfel de cauze că trebuie să acorde o sensibilitate specială cazurilor similare.
În hotărârea în cazul lui E.B. împotriva României (cererea nr. 49089/10), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât în unanimitate că a existat o încălcare a articolului 3 (interzicerea tratamentului inuman sau degradant) și a articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în Cauza Tothpal și Szabo împotriva României.
Cu unanimitate, Curtea a constatat încălcarea art. 9 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Constatarea unei încălcări constituie o satisfacție echitabilă suficientă pentru prejudiciul moral suferit de primul reclamant, iar celui de-al doi doilea reclamant statul român a fost obligat să îi plătească suma de 4.500 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 1.470 pentru costurile și cheltuieli.
Organizația Națiunilor Unite (ONU) investigheză violențele Jandarmeriei de la protestul Diasporei, desfăsurat pe 10 august, în Piața Victoriei. O petiție inițiată de compania DeClic a ajuns la ONU, care i-a și dat curs.
Raportul Organizaţiei Naţiunilor Unite privind încălcările drepturilor omului la protestele din 10 august 2018 va fi finalizat şi făcut public în luna martie, cu ocazia Consiliului Drepturilor Omului.