Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a lansat în dezbatere publică proiectul de ordin al preşedintelui ANAF pentru modificarea Ordinului preşedintelui ANAF nr. 63/2017 privind aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanţelor fiscale, precum şi pentru modificarea Ordinului preşedintelui ANAF nr. 3.454/2016 pentru aprobarea Procedurii de executare silită în cazul debitorilor care au de încasat sume certe lichide şi exigibile de la autorităţi sau instituţii publice.
Tag: drepturi salariale
ÎCCJ a admis un recurs în interesul legii cu privire la obligarea angajatorului la plata unor drepturi salariale neacordate.
În litigiile de funcţie publică vizând obligarea angajatorului la plata unor drepturi salariale neacordate, precum şi atunci când angajatorul nu a emis un act administrativ ori actul respectiv nu a fost comunicat funcţionarului public, acesta se poate adresa direct instanţei de contencios administrativ, fără a fi necesar ca anterior sesizării instanţei să fi solicitat angajatorului acordarea aceloraşi drepturi.
ICCJ a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiţie şi, în consecinţă, stabileşte că:
În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, aprobată cu completări prin Legea nr. 288/2002, cu modificările si completările ulterioare şi art. 781 alin. (5) lit. c) din Codul de procedură civilă [fost art. 452 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă de la 1865], sumele destinate plăţii drepturilor salariale, aflate în conturi deschise la unităţile de trezorerie şi societăţi bancare, nu pot face obiectul executării silite prin poprire.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată să se pronunţe asupra unui recurs în interesul legii cu privire la salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Potrivit noutăţilor legislative, recursul în interesul legii vizează stabilirea momentului până la care reclamanții – magistrați, care au obținut prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile acordarea drepturilor bănești majorate cu procentele de 18% (5% + 2% + 11%), prevăzute de art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 10/2007, sunt îndreptățiți să beneficieze de plata acestor drepturi, mai exact, dacă aceste majorări puteau fi acordate numai până la intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009 sau, dimpotrivă, ar fi trebuit acordate și plătite reclamanților și după intrarea în vigoare a acestei legi.
În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 106 din data de 12 februarie 2019, a fost publicat Ordonanța de urgență nr. 3/2019 privind eșalonarea plății drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiției.
Prezenta ordonanță de urgență se aplică personalului din sistemul justiției ale cărui indemnizații de încadrare/salarii de bază se stabileau în perioada 9 aprilie 2015-30 iunie 2018 pe baza valorii de referință sectorială din cadrul: curților de apel, tribunalelor, judecătoriilor, al celorlalte instituții pentru care ministrul justiției este ordonator principal de credite, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al parchetelor de pe lângă curțile de apel, de pe lângă tribunale și de pe lângă judecătorii.
Salarizarea personalului plătit din fonduri publice a constituit de multe ori subiect de dispută şi motiv de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Recent, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 16 iulie 2018 a fost publicată Decizia nr. 36/2018 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
Cei care s-au cinsiderat nedreptăţiţi în acordarea drepturilor salariale au apelat la instanţă pentru a remedia situaţia, şi nu au fost puţini. Legislaţia haotică în domeniu nu a făcut decât să îngroaşe numărul de dosare de pe masa judcătorilor.
Recent în Monitorul Oficial nr. 498/2018 a fost publicat Ordinul nr. 1945/2018 privind stabilirea procedurii de efectuare a plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti.
Gărzile efectuate în sistemul medical au fost scoase în afara plafonului de 30% prevăzut pentru sporuri, potrivit unei Ordonanţe de urgenţă adoptată miercuri de către Guvern.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii, actul normativ aprobat de către Guvern clarifică unele prevederi din Legea salarizării şi introduce corecţii pentru acele categorii de personal ale căror drepturi salariale nete aferente lunii martie sunt mai mici decât cele plătite în luna februarie 2018, corecţii care vor acoperi diferenţa şi care vor fi actualizate în funcţie de evoluţia drepturilor salariale individuale stabilite potrivit legii.
Guvernul va adopta, printr-o ordonanţă de urgenţă, modificările la Legea salarizării convenite cu reprezentanţii sindicatelor de care vor beneficia angajaţii din domeniul Sănătăţii şi Educaţiei, a declarat premierul.
Potrivit prim-ministrului, pentru domeniul sanitar s-au convenit mai multe aspecte care să regleze situaţia.
Costurile salariale aferente zilelor libere de sărbători legale ar trebui să fie suportate de la bugetul de stat, consideră iniţiatorii unui proiect de modificare a Codului Fiscal depus în Parlament. Impactul măsurii ar fi de 1,5 miliarde de lei pe an, estimează ei.
“Valoarea cheltuielilor salariale prilejuite de zilele libere stabilite prin lege ca zile de sărbătoare legală să fie deduse din contribuţiile şi impozitele reţinute şi plătite de angajatori, astfel încât nici plătitorul de salarii şi nici salariatul să nu fie afectaţi de o decizie etatică subiectivă privind instituirea de noi zile libere, de sărbătoare legală, în cursul anului”, se arată în expunerea de motive a proiectului de modificare a Codului Fiscal depus recent la Parlament.