Prin Decizia nr. 730/2021 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiilor art. 111, ale art. 120, ale art. 121, ale art. 122 alin. (1), ale art. 123 şi ale art. 229 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, precum şi ale art. 142 alin. (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011, în interpretarea dată prin Decizia nr. 17 din 13 iunie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Tag: dreptul muncii
Numărul dosarelor de recalculare a pensiilor care înregistrau întârzieri a scăzut la jumătate în ultimele 2 săptămâni, adică din momentul în care Ministrul Muncii și Protecției Sociale, doamna Violeta Alexandru, a solicitat Casei Naționale de Pensii Publice situația întârzierilor.
Sancțiunile disciplinare pe care le poate impune un angajator sunt prevăzute de lege. Orice angajator dispune de prerogative disciplinare cu privire la angajații săi, având dreptul de a aplica acestora, potrivit legii, sancțiuni disciplinare ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară.
Abaterea disciplinară constituie o faptă care are legătura cu munca prestata și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârțită cu vinovăție de către salariat. Încălcarea normelor legale, regulamentul intern, contractului individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozitiile legale ale conducătorilor ierarhici se pot constitui în abateri disciplinare.
O OUG care măreşte brusc şi exclusiv salariile din Ministerul Finanţelor şi din cel al Muncii, cu nu mai puţin de 25%, a trecut de plenul Parlamentului şi a plecat la preşedinţie pentru promulgare.
Pe site-ul Ministerului Finanţelor a mai apărut un proiect de ordonanţă care prevede o majorare supimentară de 10% a salariilor din acelaşi Minister. Este un vis mai vechi al ministrului Teodorovici, care asistă de ceva vreme la un exod al specialiştilor din Ministerul său spre altele mai darnice. Finanţele oferă acum unele dintre cele mai mici salarii din administraţia centrală. Bugetul de personal nu se va modifica, ceea ce înseamnă că pot urma concedieri în etajele inferioare.
Deficitul de pe piaţa forţei de muncă din industria turismului din România este de 20%, raportat la cei 500.000 de oameni care sunt deja angajaţi în acest domeniu, în mod direct sau indirect, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR).
Datele prezentate, miercuri, de către oficialul FIHR arată că platformele de recrutare au din ce în ce mai multe anunţuri cu “joburi” disponibile în turism, un exemplu în acest sens fiind OLX unde, în perioada iulie-decembrie 2018, existau 19.805 de posturi disponibile în industria ospitalităţii.
Ziua de 25 ianuarie va rămâne una cu program normal pentru bugetari, în condiţiile în care aceştia ar fi putut avea parte de o nouă minivacanţă începând cu 24 ianuarie, ziua Micii Uniri.
Totuşi, anumiţi bugetari nu vor avea liber nici în ziua de 24 ianuarie. Este vorba despre angajaţii din unităţile sanitare sau cele de alimentaţie publică, dar şi despre locurile de muncă în care activitatea nu se poate întrerupe din cauza caracterului procesului de producţie sau specificul activităţii.
Ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale a făcut mai multe declaraţii despre legea salarizării şi despre ce ne rezervă anul 2019 din acest punct de vedere. Potrivit Ordonanței de Urgență nr. 114 din 2018, sute de mii de români vor avea salarii mai mari în acest an.
„Se observă cum am preluat din 2016. În 2022, vrem să ajungem la masa salarială 40,1%. Se observă creştere de la an la an. Încercăm pe cât posibil să continuăm aşa cum am promis. Noutatea vine în 2019, unde de la 1 ianuarie, am făcut trei categorii pentru salarii minime, pentru construcţii, pentru studii superioare şi pentru studii medii. În februarie, vom face la Milano sau Torino, o bursă de lucru pentru românii care lucrează acolo”, a explicat ministrul.
În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 797 din data de 18 septembrie 2018, a fost publicată Hotărârea nr. 714/2018 privind drepturile și obligațiile personalului autorităților și instituțiilor publice pe perioada delegării și detașării în altă localitate, precum și în cazul deplasării în interesul serviciului.
Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice stabilește la art. 2 subiecților cărora această Lege este aplicabil, deci și Hotărârea:
– personalului din autorități și instituții publice, respectiv Parlamentul, Administrația Prezidențială, autoritatea judecătorească, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, unitățile teritoriale, autorități ale administrației publice locale, alte autorități publice, autorități administrative autonome, precum și instituțiile din subordinea acestora, finanțate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale;
Angajatorul care primeşte la muncă persoane fără încheierea unui contract individual de muncă va fi sancţionat cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei, au decis, miercuri, deputaţii.
Camera Deputaţilor a adoptat în acest sens, cu 177 voturi pentru, 71 împotrivă şi 6 abţineri, proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2017 referitoare la Codul muncii, cu amendamente.
Necesitatea și utilitatea existenței unei evidențe a salariaților sunt evidente, pentru oricine. Codul Muncii arată că fiecare angajator are obligația de a înființa un registru general de evidență a salariaților. Așadar, necesitatea registrului general de evidență a salariaților derivă, în primul rând din lege. Unde-i lege nu-i tocmeală!
HG 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților a fost publicată în „Monitorul Oficial” 1005/2017. Noul act normativ stabileşte metodologia de înfiinţare a registrului general de evidenţă a salariaţilor şi de completare şi transmitere în registru a elementelor raportului de muncă, de către două categorii de angajatori: persoanele fizice sau juridice de drept privat (fără a conta dacă au sau nu statutul de utilitate publică) și instituţiile sau autorităţile publice ori alte entităţi juridice ce angajează persoane în baza unor contracte individuale de muncă.