În motivarea deciziei de respingere a excepţiilor referitoare la publicarea declaraţiilor de interese din Legea ANI, Curtea Constituţională a României a arătat că dreptul la viaţă intimă, familială şi privată nu este absolut, ci, în anumite condiţii, acesta poate fi supus unor limitări ori restricţii sau ingerinţe din partea autorităţilor.

CCR a publicat miercuri motivarea deciziei CCR din 29 aprilie prin care a respins excepţiile ridicate de Kerekes Karoly şi de Brînduşa Novac referitoare la prevederilor Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, în ansamblul său, şi a prevederilor art.1 alin.(3), art.6 alin.(1) lit.e), art.10, art.12 alin.(1) şi (2), art.13-19 şi art.20-26 din acelaşi act normativ.

Curtea precizează că, în acelaşi sens, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale stabileşte prin art.8 paragraful 2 că dreptul la respectarea vieţii private poate face obiectul unor restricţii dacă sunt prevăzute de lege şi dacă constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a moralei ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora. Mai mult …