Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID -19 a fost adoptat de Camera Deputaţilor.
Tag: drept
Drepturile şi obligaţiile persoanelor cu handicap acordate în scopul integrării şi incluziunii sociale a acestora sunt reglementate de Legea nr. 448/2006.
Potrivit ultimelor noutăţi legislative Legea nr. 145/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 648/2020, a modificat şi completat Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Guvernul României a discutat mai multe acte normative:
I. HOTĂRÂRI
1. HOTĂRÂRE pentru stabilirea drepturilor de diurnă, cazare, hrană, facilitarea legăturii cu familia, recreere şi transport ale personalului militar şi civil participant la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român.
2. HOTĂRÂRE pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii “Construire centru de instruire sintetică P+3. Clădire simulatoare de zbor şi spaţii conexe echipată cu un simulator de zbor FFS Boeing 737 NG”.
Codul de procedură penală prevede că după sesizarea instanţei prin rechizitoriu, dosarul se repartizează aleatoriu judecătorului de cameră preliminară.
Art. 344 alin. 2) C. procedură penală prevede că, copia certificată a rechizitoriului şi, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deţinere ori, după caz, la adresa unde locuieşte sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură. Inculpatului, celorlalte părţi şi persoanei vătămate li se aduc la cunoştinţă obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-şi angaja un apărător şi termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, în funcţie de complexitatea şi particularităţile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile.
Peste 80.000 de persoane au absolvit cu licenţă o facultate de stat sau privată în anul 2016. Cei mai mulţi s-au specializat în Afaceri, Administraţie publică şi Drept, arată cea mai recentă anchetă a Institutului Naţional de Statistică privind sistemul de educaţie din România.
Peste 27% dintre absolvenţii de facultate din 2016 au obţinut diplome de specializare în Afaceri, Administraţie şi Drept, aproape 18% dintre ei – în Inginerie şi Construcţii, iar sub 14% dintre ei – în Sănătate şi Asistenţă Socială.
Condiţiile din închisorile româneşti au constituit de foarte multe ori motiv de condamnare a României la CEDO. De fapt au curs pe bandă rulantă aceste condamnări împotriva României, art. 3 CEDO fiind unul dintre articolele cele mai invocate de persoanele nedrepţăţite.
Una dintre cele mai recente cauze este Cauza Kanalas împotriva României unde Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât, cu majoritate, că a fost încălcat art. 3 (interzicerea tratamentelor inumane sau degradante) precum și art. 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) din Convenție.
Cauza privește condițiile de detenție din închisorile din Oradea și Rahova, precum și respingerea de către administrația penitenciarului a cererii reclamantului de a participa la înmormântarea mamei.
Eminescu avea convingerea că, deși munca unui om poate fi plătită, caracterul și cultura sa nu-și pot găsi un corespondent în plan financiar. Sunt fără de preț… atunci când există!
Totodată, creatorii, cei care fac posibilă existența unei culturi, sunt oameni ca toți oamenii, având aceleași nevoi esențiale, ierarhizate prin celebra piramidă a lui Maslow.
„Bani albi, pentru zile negre”… Banii dobândiți în urma unor fapte antisociale poartă pecetea modului în care-au fost obținuți și, pentru a-i mai albi, infractorii trebuie să-și pună mintea la contribuție. E greu să fie pierdută urma banilor în ziua de azi, fiindcă, mai mult ca niciodată, toată lumea-i pe urmele lor!
Banii și alte active obținute prin activitatea infracțională sunt trecuți, de obicei, prin mai multe operațiuni, al căror unic scop este de a masca modul în care a avut loc procurarea lor. Dar „mașinile de spălat bani” ori, mai bine zis, sistemele sau circuitele de albire a banilor negri nu-s infailibile. Nu-s ușor de camuflat.
Mai multe acte cerute cetăţenilor de către autorităţi, printre care şi copiile legalizate, vor fi eliminate. Potrivit declaraţiilor ministrului Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, Guvernul lucrează la un act normativ prin care administraţia publică centrală nu va mai avea dreptul să solicite de la cetăţeni copii legalizate.
“Problema e că dacă vrei să desfiinţezi o hârtie care nu are o bază legală, nu ştii cum să o desfiinţezi. Și atunci, acest pachet are o ordonanţă de urgenţă, are un HG care modifică alte HG-uri, de pildă, desfiinţează copia legalizată. Și mai are un memorandum prin care Guvernul cere instituţiilor subordonate şi, atenţie, nu vorbim de primării, vorbim doar de administraţia centrală, să facă anumite lucruri. Să desfiinţeze copia legalizată, să îşi unească bazele de date, le dăm nişte termene“, a precizat Cristian Ghinea.
Biroul Electoral Central (BEC) a emis o hotărâre cu privire la măsurile care vor fi luate în cazul în care o persoană este depistată că încearcă să-și exercite votul la alegeri de mai multe ori.
Conform actului normativ, în situația în care, după introducerea codului numeric personal al unui alegător în aplicația Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV), acesta semnalează faptul că persoana care s-a prezentat la vot și-a mai exercitat dreptul la același scrutin, președintele biroului electoral al secției de votare va informa alegătorul că sistemul a semnalat că și-a mai exercitat o dată dreptul de vot la aceste alegeri.
Astfel, fapta unei persoane care votează de mai multe ori constituie infracțiunea de fraudă la vot prevăzută de art. 378 alin. 1 lit. b din Codul penal și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.