Tag-Archive for » drept de proprietate «

Începând cu data de 1 iulie 2002 s-a introdus tariful de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, denumit în continuare tarif de utilizare, aplicat tuturor utilizatorilor români şi străini pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe reţeaua de drumuri naţionale din România şi structurat în funcţie de perioada de parcurs şi de staţionare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) şi de numărul de axe, după caz.

Responsabilitatea achitării corespunzătoare a tarifului de utilizare şi a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului. Mai mult …

Legea dării în plată pare să fie o soluţie pentru unii dar alţii încă o contestă şi consideră că dispoziţiile sale nu sunt în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale.

Potrivit ultimelor noutăţi legislative, Legea 77/2016 a făcut din nou obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate.

S-a motivat că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, prin raportare la art. 1 alin. (4) coroborat cu art. 126 alin. (1) din Constituţie, deoarece legiuitorul nu poate interveni asupra raporturilor juridice consfinţite pe calea hotărârilor judecătoreşti, care se bucură de autoritate de lucru judecat. Mai mult …

Preşedintele a promulgat legea prin care se modifică sancţiunile şi contravenţiile silvice. Astfel, şeful statului a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.

Legea prevede că reprezintă contravenţie silvică şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei până la 20.000 lei administratorul/prestatorul de servicii silvice care încheie contracte de administrare/servicii silvice cu persoanele care dobândesc exclusiv dreptul de proprietate asupra masei lemnoase, fără a fi proprietare ale terenului pe care este amplasată aceasta. Contractele sunt nule de drept. Mai mult …

Dreptul de servitute reprezintă o sarcină impusă asupra unui imobil pentru uzul şi utilitatea unui imobil vecin având un alt proprietar. Spre deosebire de celelalte dezmembrăminte ale dreptului de proprietate, servitutea reprezintă o simplă limitare a dreptului de proprietate, o îngrădire în exercitarea dreptului său.

Prin urmare servitutea de trecere reprezintă acel drept al proprietarului de teren al cărui loc este înfundat, care nu are nicio ieşire la calea publică, prin care proprietarul poate reclama o trecere pe terenul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu obligaţia de a-l despăgubi, în proporţie cu paguba care s-ar ocaziona. Trecerea trebuie făcută pe calea cea mai scurtă pentru a ajunge la calea publică, titularul acestei servituţi fiind obligat să aleagă trecerea care ar pricinui cea mai mica pagubă.  Mai mult …

Legea dării în plată constituie şi va constitui mult timp de acum un subiect sensibil şi foarte discutat. Dacă ne gândim doar la numeroasele sesizări ale Curţii Constituţionale ne putem face o idee privind situaţiile ambigue pe care le-a creat.

În acest context o nouă Decizie a Curţii Constituţionale a fost publicată în Monitorul Oficial, este vorba despre Decizia nr. 696/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 258/2017.

Care a fost motivul sesizării CCR?

Excepţia a de neconstituţionalitate a vizat întreaga Lege a dării în plată nr. 77/2016. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că se încalcă principiile previzibilităţii şi accesibilităţii legii întrucât impun creditorului ipotecar să accepte bunul în orice condiţii, cu efect liberatoriu, sub sancţiunea pronunţării împotriva sa a unei hotărâri judecătoreşti care să confirme transferul dreptului de proprietate asupra imobilului în patrimoniul său.  Mai mult …

p_204756_440x300-00-65Ministerul Justiției (MJ) a supus spre consultare publică Proiectul de Hotărâre a Guvernului cu privire la includerea unui imobil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea acestuia în administrarea Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila.

Având în vedere dispozițiile art. 867 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dar și cele ale art. 20 și art. 22 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările și completările ulterioare, prin actul normativ se propune înscrierea imobilului (teren) – trecut în domeniul public al statului – în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea acestuia în administrarea Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila.

Totodată, menţionăm că imobilul nu face obiectul unor cereri de reconstituire a dreptului de proprietate privată sau de restituire, depuse în temeiul actelor normative cu caracter special privind fondul funciar, respectiv cele care reglementează regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv de statul român în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, nu este grevat de sarcini şi nu face obiectul vreunui litigiu.

conducta-gaze
Dreptul de proprietate privată este garantat de însăși Constituția României, însă orice regulă are și excepțiile ei. Așa se face că legea fundamentală a țării a precizat că „nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.” Și uite așa, românii nu au cum să își apere proprietatea atunci când se decide că pe terenul lor se vor face anumite construcții de importanță națională și primesc doar o despăgubire modică pentru că rămân fără proprietatea lor.

Faptul că până în 2020 trebuie să fie construită conducta Bulgaria-România-Ungaria-Austria care va permite exportul gazelor naturale de la Marea Neagră spre Austria și constructorul este deja în întârziere, l-a determinat pe legiuitor să adopte o lege în care sub umbrela declarării unor proiecte ca fiind de importanță națională să treacă pe planul doi ariile protejate, pădurile, terenurile agricole, dreptul de proprietate și protejarea mediului înconjurător. Mai mult …

constitutia romaniei

Câțiva români cu inițiativă au decis să propună un model de Constituție care să descrie regulile de bază ale  țării în care își doresc să trăiască. Lecturând dorințele acestora am ajuns la concluzia că marele of al lor este că poporul nu a fost întrebat prin referendum despre multe lucruri și decizii importante. Astfel, dictonul Constituției propuse de aceștia ar putea fi: „Vox populi, vox Dei”.(vocea poporului, vocea lui Dumnezeu)

Cetățenilor li se permite să aibă inițiative legislative așa cum prevede Constituția României și legea 189/1999. Astfel, cei care inițiază revizuirea Constituției trebuie să provină din cel puțin jumătate din județele țării și în fiecare din aceste județe sau în București să fie înregistrate cel puțin 20.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative. Promovarea inițiativei legislative a cetățenilor va fi asigurată de către un comitet de inițiativă alcătuit din cel puțin 10 cetățeni cu drept de vot. Mai mult …

executare silitaÎn ultima perioadă, tot mai multe imobile sunt dobândite în cadrul procedurii de executare silită, fiind achiziționate la prețuri cu mult sub prețul pieței. Proprietarii acestor imobile nu au putut să își achite datoriile față de asociația de proprietari, caz în care au ajuns să fie dați în judecată. Au pierdut procesul și neavând bani să achite ceea ce datorau, le-a fost scoasă casa la vânzare.

Alți proprietari, care au credite la bănci și nu și le pot achita, ajung în situația de a-și pierde casele, care sunt vândute în cadrul procedurii de executare silită, pentru ca banca să își recupereze creanța. Mai mult …

timbru mediu 1De când se știu, românii au tot plătit biruri, taxe și impozite, astfel încât orice nouă taxă care apare peste noapte nu mai miră pe nimeni. „De când suntem noi, românii,/Biruri grele am plătit,/Însă cum sunt azi stăpânii,/Nimeni nu ne-a biruit.” (Valeriu Cercel)

O taxă extrem de controversată a fost taxa privind timbrul de mediu, care se achită o singură dată cu ocazia înscrierii dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România sau la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care la data scoaterii din parcul auto i s-a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului. Mai mult …