Tag: drept civil

  • ICCJ. Neindicarea concretă a încălcării CEDO

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că nu poate fi analizată într-un recurs critica privind încălcarea dreptului de acces la o instanţă, reglementat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în condițiile neindicării în mod concret în ce a constat această încălcare, pretins produsă prin hotărârea instanţei de apel.

  • ICCJ. Scopul autorităţii de lucru judecat

    Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că scopul autorității de lucru judecat este acela de a împiedica să poată fi formulate, de aceleași părți, pretenţii cu acelaşi obiect şi având aceeaşi cauză, pe calea unei noi cereri de chemare în judecată. În speță, deși în primul dosar au fost două părți pârâte, iar în…

  • ICCJ. Recursul formulat prematur

    Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că se impune anularea recursului ca prematur în condițiile atacării încheierii prin care s-a respins ca netimbrată cererea de recuzare formulată într-un dosar având ca obiect apelul declarat împotriva unei hotărâri pronunțate de tribunal într-un litigiu de muncă, întrucât calea de atac a fost declarată anterior soluționării…

  • ICCJ. Desfiinţarea înscrisurilor

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că dacă procurorul, prin rechizitoriu, a dispus trimiterea în judecată a unor inculpați (pentru săvârșirea infracţiunilor de abuz în serviciu), dar și clasarea (pentru infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată), desființarea înscrisurilor se poate realiza în procedura de desfiinţare a unui înscris în cazul clasării –…

  • ICCJ. Anularea recursului pentru confuzie

    Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, dacă motivele de recurs sunt confuze, imprecise şi generale, iar dezvoltarea acestora nu permite analizarea hotărârii recurate în cadrul niciunui motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 din Noul C. proc. civ., această nelegalitate a cererii de recurs este sancţionată cu nulitatea. În speţă, instanţa…

  • CCR a admis parţial sesizarea privind modificările Codului de procedura civilă

    Curtea Constituţională a României a admis parţial sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu modificările aduse Legii referitoare la Codul de procedură civilă. CCR precizează că a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată, constatând că dispoziţiile art. I pct. 37 şi pct. 58 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.…

  • ICCJ. Rolul echităţii în stabilirea prejudiciului moral!

    Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că echitatea este un criteriu fundamental consacrat de doctrină și jurisprudență în cuantificarea despăgubirilor acordate pentru prejudiciul moral. Fără îndoială că stabilirea unor asemenea despăgubiri implică și o doză de aproximare, dar instanța trebuie să stabilească un anumit echilibru între prejudiciul moral suferit și despăgubirile acordate, în măsură să…

  • Legea dării în plată contravine principiului separaţiei puterilor în stat?

    Legea dării în plată pare să fie o soluţie pentru unii dar alţii încă o contestă şi consideră că dispoziţiile sale nu sunt în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale. Potrivit ultimelor noutăţi legislative, Legea 77/2016 a făcut din nou obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. S-a motivat că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, prin raportare la art.…

  • Accesul liber la justiţie înseamnă accesul la toate căile de atac?

    În materia executării silite se prevede că în cazul în care în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a executării debitorul nu execută obligaţia de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalităţi, de…

  • Cum se stabilește competența instanțelor care judecă litigiile între profesioniști ?

    La 1 octombrie 2011 Codul comercial a fost abrogat și s-a stabilit ca secțiile comerciale existente la data intrării în vigoare a Codului civil în cadrul tribunalelor și curților de apel să se reorganizeze în secții civile sau să fie unificate cu secțiile civile existente. Aceste aspecte urmau să fie stabilite prin hotărârea Consiliului Superior…