Acest subiect, desfacerea căsătoriei prin acord de mediere, a constituit obiectul sesizării ÎCCJ cu un recurs în intersul legii în sensul de a stabili dacă instanţa de judecată poate lua act de acordul de mediere prin care părţile s-au înţeles cu privire la desfacerea căsătoriei şi la rezolvarea aspectelor accesorii divorţului.
Tag: divort
O propunere legislativă privind acordarea concediului pentru divorţ de trei zile lucrătoare a fost depus la Senat.
“Concediul pentru divorţ se acordă în scopul de a veni în sprijinul celor ce trec prin această situaţie pentru acomodarea la noua situaţie din viaţa lor. Cei ce au divorţat au dreptul la un concediu pentru divorţ de trei zile lucrătoare. În cazul în care titularul dreptului la concediu pentru divorţ este asigurat în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat, el are dreptul la un concediu pentru divorţ plătit de trei zile lucrătoare. Indemnizaţia pentru concediul de divorţ se plăteşte din fondul de salarii al unităţii şi este egală cu salariul corespunzător perioadei respective. Concediul se acordă la cerere de către angajator în următoarele patru săptămâni de la data constatării sau, după caz, a pronunţării divorţului (…). Concediul pentru divorţ se acordă indiferent de durata căsătoriei şi indiferent de modalitatea prin care s-a desfăcut căsătoria”, se arată în proiectul iniţiat.
Onorariile avocaţilor care acordă asistenţă juridică gratuită atât în materie penală cât şi în materie civilă celor care au venituri mici cresc de aproximativ 2,5 ori, urmare a semnării unui nou protocol între Uniunea Naţională a Barourilor din România, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public.
Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi Uniunea Naţională a Barourilor din România au semnat astăzi un nou protocol privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaţilor pentru furnizarea serviciilor de asistenţă judiciară în materie penală şi pentru prestarea, în cadrul ajutorului public judiciar, a serviciilor de asistenţă judiciară sau reprezentare. Potrivit documentului citat, onorariile pornesc de la 313 lei şi pot ajunge la peste 1.200 de lei, reprezentând o creştere de aproximativ 2,4 ori (141,02%) faţă de tarifele anterioare, stabilite printr-un protocol din 2015.
Pe bună dreptate, s-a spus că, adeseori, în viață, „interesul poartă fesul” și că, de obicei, fiecare dintre părtașii la o înțelegere oarecare încearcă să tragă jarul pe turta sa. Pe de altă parte, în cele mai multe dintre cazuri, în realizarea aspirațiilor personale ar fi înțelept să ții seama și de dorințele sau nevoile celuilalt.
O propunere legislativă privind acordarea concediului pentru divorţ de trei zile lucrătoare a fost depus la Senat.
“Concediul pentru divorţ se acordă în scopul de a veni în sprijinul celor ce trec prin această situaţie pentru acomodarea la noua situaţie din viaţa lor. Cei ce au divorţat au dreptul la un concediu pentru divorţ de trei zile lucrătoare. În cazul în care titularul dreptului la concediu pentru divorţ este asigurat în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat, el are dreptul la un concediu pentru divorţ plătit de trei zile lucrătoare. Indemnizaţia pentru concediul de divorţ se plăteşte din fondul de salarii al unităţii şi este egală cu salariul corespunzător perioadei respective. Concediul se acordă la cerere de către angajator în următoarele patru săptămâni de la data constatării sau, după caz, a pronunţării divorţului (…). Concediul pentru divorţ se acordă indiferent de durata căsătoriei şi indiferent de modalitatea prin care s-a desfăcut căsătoria”, se arată în proiectul iniţiat.
Reclamanta MP a solicitat în contradictoriu cu pârâtul AHMR desfacerea căsătoriei dintre părţi din culpa exclusivă a pârâtului. (…)
Instanţa a reţinut din actele procedurale efectuate în cauză că pârâtul de naţionalitate arabă îşi are reşedinţa în Grecia, aici aflându-se ultimul domiciliu comun al părţilor.
Potrivit dispoziţiilor art. 3 din Regulamentul nr. 2201/2003 sunt competente să hotărască în problemele privind divorțul, separarea de drept și anularea căsătoriei instanțele judecătorești din statul membru:
Potrivit dispozițiilor art. 483 Cod civil, autoritatea părintească este ansamblul de drepturi şi îndatoriri care privesc atât persoana, cât şi bunurile copilului şi aparţine în mod egal ambilor părinţi. Părinţii exercită autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, şi îl asociază pe copil la toate deciziile care îl privesc, ţinând cont de vârsta şi de gradul său de maturitate. Ambii părinţi răspund pentru creşterea copiilor lor minori.
Conform dispozițiilor art. 397 din Noul Cod Civil, după divorț, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel iar dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți.
Lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice se pedepsesc conform legislaţiei iar, potrivit art. 199 C. penal, în cazul în care fapta este săvârşită asupra unui membru de familie, maximul special al pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime.
Important este să analizăm ce înţelegem prin noţiunea de membru de familie. În cazul în care există o hotărâre de divorţ definitivă şi irevocabilă fostul soţ este membru de familie? Pentru a răspunde la această întrebare în cele ce urmează vom analiza un caz practic.
Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul, a administrării probelor şi efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii în cauza privind pe GM.
Statele cu o rată mare de divorț se află în Europa. În fruntea clasamentului cu o rată a divorțului de peste 70% se află Belgia fiind urmată cu o rată de peste 60% de Spania, Portugalia, Ungaria și Cehia urmate îndeaproape de SUA cu 53%. Cele mai puține divorțuri se înregistrează în China doar 3%. În România rata divorțurilor este de aproape 30%.
Ținând cont de dinamica vieții, de faptul că de multe ori soții se căsătoresc în România, dar ajung să locuiască în colțuri diferite ale lumii, se pune problema care este instanța competentă să îi despartă și dacă este necesară exprimarea unui acord expres al acestora cu privire la instanța care va soluționa divorțul.
Potrivit proiectului actualizat al Codului Fiscal, de la 1 ianuarie 2016, persoanele care divorţează pe cale administrativă, la primărie, vor achita mai mult, Guvernul majorând taxa fixă care trebuie plătită şi lăsând primarii să crească la rândul lor această taxă cu până la 50%, faţă de doar 20% în prezent.
Astfel, procedura de divorţ pe cale administrativă poate fi utilizată de către soţii care nu au copii şi presupune depunerea unei cereri la ofiţerul de stare civilă de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuinţă comună a soţilor.
Pentru această procedură trebuie plătită o taxă standard de 500 lei, care poate fi mărită de primărie cu cel mult 20%, potrivit legii.
În proiectul actualizat de Cod Fiscal, este prevăzut că taxa pentru îndeplinirea procedurii de divorţ pe cale administrativă va fi în cuantum de 532 lei şi va putea fi mărită prin hotărâre a consiliului local tot cu până la 50% din această valoare.