Legea nr. 174/2022 prevede ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi titlurilor ştiinţifice, semnat la Bucureşti la 23 noiembrie 2021.
Diplomele de bacalaureat şi diploma de absolvire a liceului cu durata de 12 ani din Republica Moldova şi diploma de bacalaureat din România se recunosc reciproc.
Ministrul educaţiei şi cercetării, a solicitat tuturor instituţiilor de învăţământ superior ca, începând cu data de 2 noiembrie, în termen de 30 de zile, să opereze toate modificările necesare în Registrul matricol unic al universităților din România (RMUR), astfel încât să fie implementate toate măsurile prevăzute de actele normative în vigoare.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării supune consultării publice, în perioada 4-7 mai 2020, componenţa comitetelor de selecţie a membrilor comisiilor de specialitate ale Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) – mandatul 2020-2024.
Mai multi deputati au initiat o propunere legislativa care vizeaza ca procesul de recunoastere si echivalare a diplomelor obtinute in strainatate sa nu mai impuna vreun cost financiar pentru solicitant.
Recunoasterea si echivalarea diplomelor obtinute in strainatate reprezinta procesul prin care Romania, ca stat si ca natiune, intelege sa valorifice cunoasterea obtinuta de persoanele care au absolvit studii in strainatate si care doresc sa vina sau sa revina in tara.
Cu ani în urmă, scriitorul și filosoful american Vernon L. Howard a lansat, către semenii săi, îndemnul de a umbla pe cărările vieții ca și cum ar avea întotdeauna ceva nou de învățat, în scopul de a învăța necontenit. Îndemnul său amintește de mai vechea observație autohtonă conform căreia „omul cât trăiește învață”.
În „Monitorul Oficial” 693/2017 a văzut lumina tiparului HG 598/2017 privind aprobarea metodologiei de acreditare, evaluare periodică, organizare și funcționare a centrelor comunitare de învățare permanentă.
Mulți dintre tinerii care aleg calea străinătății pentru a-și desăvârși studiile, ajung să spună după câțiva ani petrecuți în învățământul străin cât de bine pregătiți sunt și ce decizie bună au luat că au plecat din școala românească. Dacă ar fi obiectivi și-ar da seama că rezultatele pe care le obțin în universitățile din străinătate au la bază ceea ce au învățat în anii petrecuți în școala românească.
Unii dintre românii care au diplome obținute în străinătate au recunoscut într-un final că ceea ce i-a ajutat să fie cei mai buni în multe domenii, a fost modul în care i-a format școala românească. Păcat că o dată ajunși pe meleaguri străine, mulți uită atunci când își desăvârșesc studiile, că cel mai bun antrenor al actualei lor performanțe a fost școala românească.
Acum câţiva ani, foarte mulţi absolvenţi de studii superioare care deja trecuseră de examenul de licenţă cu succes au trăit neplăcuta experienţă de a afla că, “datorită” unui nou act normativ, nu-şi vor mai căpăta mult-doritele diplome.
Motivele invocate ţineau de neîndeplinirea unor proceduri de autorizare de către universităţi. Totuşi, la înscrierea în învăţământul superior a respectivilor studenţi nicio autoritate publică n-a avut ceva de obiectat. Mulţi au atacat în justiţie ministerul. Şi au câştigat. Alţii urmau s-o facă, dar… a apărut un alt act normativ!