Tag-Archive for » Decizie «

Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere, în cadrul controlului anterior promulgării, potrivit unui comunicat:
– 0biecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 4 [cu referire la art. 3 alin. (1)], pct. 9 [cu referire la art. 7 alin. (7)], pct. 93 [cu referire la art. 56], pct. 97 [cu referire la art. 58 alin. (1)], pct. 134 [cu referire la art. 75 alin. (1) lit. c)] și pct. 151 [cu referire la art. 96 alin. (3)] din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, obiecție formulată de un număr de 97 de deputați.
– obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 151 [cu referire la art. 96 alin. (3) și  (4)] din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate nu demonstrează culpa procesuală a celui care o invocă, în sensul de parte care pierde procesul, conform art. 453 alin. 1 C. proc. civ.. În consecință, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de completare a dispozitivului deciziei privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Cele de mai sus le regăsim în Decizia nr. 658 din data de 3 februarie 2018 pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect completare dispozitiv.

Comisia Europeană a decis să trimită României şi altor patru state membre – Cipru, Grecia, Irlanda şi Luxemburg – avize motivate pentru faptul că nu au comunicat transpunerea noilor măsuri privind schimbul automat obligatoriu de informaţii în domeniul fiscal în ceea ce priveşte accesul autorităţilor fiscale ale statelor membre la informaţii privind combaterea spălării banilor.

Solicitarea Comisiei ia forma unui aviz motivat, iar în absenţa unui răspuns satisfăcător în termen de două luni CE poate trimite aceste state membre în faţa Curţii de Justiţie a UE.

Mai mult …

Curtea Constituţională a României (CCR) a respins referitoare la organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, au precizat oficiali ai CCR.

Grupul parlamentar din Camera Deputaţilor a depus luna trecută o sesizare în privinţa Legii pentru aprobarea OUG 70/2017 privind modificarea şi completarea Legii 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, susţinând că, potrivit noilor prevederi, oricine poate comercializa şi utiliza produse medicale veterinare şi produse biologice, vaccinuri, cu sau fără prescripţie. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că o încheiere judecătorească definitivă nu poate constitui obiect al constestației în anulare, întrucât, conform art. 503 C. proc. civ., nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale contestației în anulare, nefiind o hotărâre pronunțată în recurs.

Cele de mai sus le regăsim în Decizia nr. 1737 din data de 11 mai 2017 pronunțată de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect contestație în anulare.

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că cererea având ca obiect înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității este de competența instanței de judecată în a cărei rază teritorială domiciliază petentul-contravenient, conform art. 9 alin. 3 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Cele de mai sus le regăsim în Decizia nr. 1800 din data de 16 mai 2017 pronunțată de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect regulator de competență.

Statutul magistraților a fost adoptat a treia oară, înainte să ajungă în plenul Senatului, camera decizionala, proiectul a fost dezbătut și modificat în mai puțin de 10 minute.

Senatul a adoptat marţi, cu 79 de voturi pentru şi 26 împotrivă, în calitate de Cameră decizională, modificările la Statutul judecătorilor şi procurorilor, lege reexaminată ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale.

În definiția erorii judiciare, s-au înlocuit termenii „flagrant” și „în mod vădit” cu „evident” și a fost introdus temenul „grav”. Mai mult …

Urmărirea şi judecarea infracţiunilor săvârşite de minori, precum şi punerea în executare a hotărârilor privitoare la aceştia se fac potrivit procedurii obişnuite, insa exista si dispoziţii speciale.

Potrivit art. 505 C. procedura penală când suspectul ori inculpatul este un minor care nu a împlinit 16 ani, la orice ascultare sau confruntare a minorului, organul de urmărire penală citează părinţii acestuia ori, după caz, pe tutore, curator sau persoana în îngrijirea ori supravegherea căreia se află temporar minorul, precum şi direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie a copilului din localitatea unde se desfăşoară audierea. Mai mult citarea persoanelor prevăzute mai sus se dispune doar dacă se consideră necesar. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nu poate avea loc o extindere a aplicabilității deciziei Curții Constituționale nr. 558/2014 (care a constatat că dispozițiile art. 142 alin. 1 teza l și ale art. 145 alin. 1 teza I C. proc. civ. sunt constituționale în măsura în care motivul de bănuială legitimă nu se raportează la calitatea de judecător la curtea de apel a uneia dintre părți) la alte situații, pe care nu le-a avut în vedere la pronunțarea acesteia. Decizia CCR menționată are în vedere situația în care una din părțile dosarului a cărui strămutare se solicită are calitatea de judecător în funcție la curtea de apel. În speță, competența de soluționare a cererii de strămutare în care intimatul este consilier juridic în cadrul curții de apel revine nu instanței supreme, ci curții de apel. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în baza art. 315 alin. 1 C. proc. civ., problemele de drept dezlegate prin decizia de casare nu mai pot fi reanalizate în cadrul motivelor de recurs formulate împotriva hotărârii pronunțate după rejudecarea pricinii. În speță, pornind de la dezlegările obligatorii cuprinse în decizia de casare pronunțată de instanța de recurs, instanța de apel a statuat că, față de faptul că în primă instanță au fost chemați în judecată numai doi dintre moștenitorii părții contractante decedate și că în etapa apelului nu pot fi introduși în cauză ceilalți doi moștenitori ai decedatei, nu este posibilă analiza pe fond a cauzelor de nulitate a contractelor invocate de reclamanți.  Mai mult …