Tag-Archive for » Decizie «

În cazul executării silite Codul de proceedură civilă prevede că până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părţii interesate şi numai pentru motive temeinice, instanţa competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestaţia la executare sau prin cerere separată.

Art. 719 alin 7) C. procedură civilă prevede că dacă există urgenţă şi dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauţiunea, instanţa poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauţiunea depusă potrivit prezentului alineat rămâne indisponibilizată chiar dacă cererea de suspendare provizorie este respinsă şi este deductibilă din cauţiunea finală stabilită de instanţă, dacă este cazul. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în cazul anulării de către instanţa de apel a hotărârii instanţei de fond, că dacă nu sunt date indicaţii exprese instanţei de fond, instanţa de fond va trebui să reanalizeze cauza sub toate aspectele şi să motiveze soluţia cu respectarea dispoziţiilor art. 425 alin. 1 lit. b) C. proc. civ.. În speţă, raportat la susţinerea recurentului că motivarea instanţei de apel este preluată copy-paste dintr-o altă hotărâre pronunţată într-un recurs formulat în temeiul Legii contenciosului administrativ, Înalta Curte o respinge întrucât: „Este adevărat că instanţa de apel a făcut trimitere la dispoziţiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, însă trimiterea vizează art. 20 din această lege care reglementează norme procedurale privind calea de atac a recursului în contencios administrativ însă această trimitere este făcută din eroare atâta timp cât raportul dedus judecăţii nu este unul de contencios administrativ, prin urmare instanţa de fond nu va avea în vedere aplicarea acestei legi, ci analizarea cererii de chemare în judecată se va face după temeiul legal indicat de reclamant respectiv dispoziţiile art. 998-999 C. civ. vechi/art. 1384-1386 C. civ. nou privind răspunderea civilă delictuală.Mai mult …

Categorii: Ştiri  Etichete: , , ,  Lasa un comentariu

Persoanele cu handicap au dreptul la prestaţii sociale potrivit Legii nr. 448/2006.

Dreptul la prestaţiile sociale se stabileşte prin decizie a directorului executiv al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului. în baza documentului care atestă încadrarea în grad de handicap din evidenţa direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.

Art. 57 alin. 4) din Legea nr. 448/2006 reglementează că în situaţia în care persoana încadrată în grad de handicap nu doreşte să beneficieze de prestaţii sociale poate depune cerere în acest sens. Cererea se înregistrează la autoritatea administraţiei publice locale competente în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap şi se transmite direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului în maximum 5 zile lucrătoare de la înregistrare. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nu se poate da curs solicitării de sesizare a Curții Constituționale cu neconstituționalitatea dispozițiilor art. 483 alin. 2 teza a III-a C. proc. civ., din moment ce norma legală nu este în vigoare, fiind amânată de la aplicare până la 1 ianuarie 2019 (conform OUG nr. 95/2016). Aceasta deoarece potrivit art. 29 alin. 1 Legea nr. 47/1992: „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia”. Mai mult …

Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă.

Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 prevede în art. 9 alin. 4) faptul că în situaţia în care decizia de declarare a neconstituţionalităţii este urmarea unei excepţii ridicate în altă cauză, acţiunea poate fi introdusă direct la instanţa de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici stabilește în favoarea tribunalelor competenţa materială exclusivă în soluţionarea cauzelor având ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public, fără a face distincţie după cum autoritatea publică pârâtă este una de nivel central sau local. Art. 10 din Legea nr. 554/2004 este înlăturat de la aplicare, întrucât are caracter de lege generală în raport de dispoziţiile speciale ale art. 109 din Legea nr. 188/1999, neputând justifica o competenţă materială a instanţei de judecată stabilită în raport de rangul autorităţii publice emitente a actului administrativ contestat. Mai mult …

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că încheierea prin care a fost admisă cererea de sesizare a Curții Constituționale nu este supusă niciunei căi de atac, conform interpretării per a contrario a dispozițiilor art. 29 alin. 5 teza a doua din Legea nr. 47/1992 (este supusă recursului numai încheierea prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale). Soluția neatacării încheierii de admitere este justificată și de lipsa de interes în promovarea căii de atac în cazul în care a fost admisă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată. Mai mult …

Plenul Curții Constituționale a luat în discuție obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, obiecție formulată de un număr de 97 de deputați, aparținând grupurilor parlamentare al Uniunii Salvați România și al Partidului Național Liberal, precum și deputați neafiliați, potrivit unui comunicat.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, obiecția de neconstituționalitate. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în acțiunile formulate de sindicate în numele membrilor lor, competența de soluționare a cauzei se stabilește în funcție de dispozițiile speciale prevăzute de art. 10 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 (Reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale.). Alături de menționarea Deciziei de RIL nr. 1/2013, Înalta Curte a invocat un argument în plus, și anume decizia Plenului Secției de contencios administrativ și fiscal a ICCJ din 22 mai 2017 de unificarea a practicii în aceste litigii în același sens, respectiv de exercitare a dreptului de opțiune al reclamantului.  Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, spre deosebire de situația excepției de neconstituționalitate, legislația națională nu cuprinde un text actual, special, care să reglementeze posibilitatea atacării distincte a respingerii solicitării de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene. În acest punct de analiză, se reține inaplicabilitatea dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în materia întrebărilor preliminare, respectiv lipsa reglementării unei căii de atac împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Mai mult …