Tag-Archive for » Decizie «

Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă.

Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 prevede în art. 9 alin. 4) faptul că în situaţia în care decizia de declarare a neconstituţionalităţii este urmarea unei excepţii ridicate în altă cauză, acţiunea poate fi introdusă direct la instanţa de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici stabilește în favoarea tribunalelor competenţa materială exclusivă în soluţionarea cauzelor având ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public, fără a face distincţie după cum autoritatea publică pârâtă este una de nivel central sau local. Art. 10 din Legea nr. 554/2004 este înlăturat de la aplicare, întrucât are caracter de lege generală în raport de dispoziţiile speciale ale art. 109 din Legea nr. 188/1999, neputând justifica o competenţă materială a instanţei de judecată stabilită în raport de rangul autorităţii publice emitente a actului administrativ contestat. Mai mult …

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că încheierea prin care a fost admisă cererea de sesizare a Curții Constituționale nu este supusă niciunei căi de atac, conform interpretării per a contrario a dispozițiilor art. 29 alin. 5 teza a doua din Legea nr. 47/1992 (este supusă recursului numai încheierea prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale). Soluția neatacării încheierii de admitere este justificată și de lipsa de interes în promovarea căii de atac în cazul în care a fost admisă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată. Mai mult …

Plenul Curții Constituționale a luat în discuție obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, obiecție formulată de un număr de 97 de deputați, aparținând grupurilor parlamentare al Uniunii Salvați România și al Partidului Național Liberal, precum și deputați neafiliați, potrivit unui comunicat.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, obiecția de neconstituționalitate. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în acțiunile formulate de sindicate în numele membrilor lor, competența de soluționare a cauzei se stabilește în funcție de dispozițiile speciale prevăzute de art. 10 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 (Reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale.). Alături de menționarea Deciziei de RIL nr. 1/2013, Înalta Curte a invocat un argument în plus, și anume decizia Plenului Secției de contencios administrativ și fiscal a ICCJ din 22 mai 2017 de unificarea a practicii în aceste litigii în același sens, respectiv de exercitare a dreptului de opțiune al reclamantului.  Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, spre deosebire de situația excepției de neconstituționalitate, legislația națională nu cuprinde un text actual, special, care să reglementeze posibilitatea atacării distincte a respingerii solicitării de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene. În acest punct de analiză, se reține inaplicabilitatea dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în materia întrebărilor preliminare, respectiv lipsa reglementării unei căii de atac împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Mai mult …

Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere, în cadrul controlului anterior promulgării, potrivit unui comunicat:
– 0biecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 4 [cu referire la art. 3 alin. (1)], pct. 9 [cu referire la art. 7 alin. (7)], pct. 93 [cu referire la art. 56], pct. 97 [cu referire la art. 58 alin. (1)], pct. 134 [cu referire la art. 75 alin. (1) lit. c)] și pct. 151 [cu referire la art. 96 alin. (3)] din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, obiecție formulată de un număr de 97 de deputați.
– obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 151 [cu referire la art. 96 alin. (3) și  (4)] din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate nu demonstrează culpa procesuală a celui care o invocă, în sensul de parte care pierde procesul, conform art. 453 alin. 1 C. proc. civ.. În consecință, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de completare a dispozitivului deciziei privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Cele de mai sus le regăsim în Decizia nr. 658 din data de 3 februarie 2018 pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect completare dispozitiv.

Comisia Europeană a decis să trimită României şi altor patru state membre – Cipru, Grecia, Irlanda şi Luxemburg – avize motivate pentru faptul că nu au comunicat transpunerea noilor măsuri privind schimbul automat obligatoriu de informaţii în domeniul fiscal în ceea ce priveşte accesul autorităţilor fiscale ale statelor membre la informaţii privind combaterea spălării banilor.

Solicitarea Comisiei ia forma unui aviz motivat, iar în absenţa unui răspuns satisfăcător în termen de două luni CE poate trimite aceste state membre în faţa Curţii de Justiţie a UE.

Mai mult …

Curtea Constituţională a României (CCR) a respins referitoare la organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, au precizat oficiali ai CCR.

Grupul parlamentar din Camera Deputaţilor a depus luna trecută o sesizare în privinţa Legii pentru aprobarea OUG 70/2017 privind modificarea şi completarea Legii 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, susţinând că, potrivit noilor prevederi, oricine poate comercializa şi utiliza produse medicale veterinare şi produse biologice, vaccinuri, cu sau fără prescripţie. Mai mult …