Categories
Articole Drept penal

În procesele penale trebuie instituit sechestrul dacă inculpatul nu are niciun bun în proprietate?

Sunt situații în care în cadrul unui proces penal este obligatorie instituirea sechestrului asupra bunurilor inculpatului. De exemplu, dacă persoana vătămată este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, în situația infracțiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani, corupție. Problema care a generat controverse a fost aceea de a ști dacă instanța are obligația în astfel de cazuri să instituie sechestru atunci când din verificările efectuate rezultă că nu există niciun bun în patrimoniul inculpatului sau părții responsabile civilmente.

Categories
Articole Contracte Drept civil

Executarea silită a unei creanțe garantate printr-un contract de ipotecă

Înainte vreme atunci când oamenii își dădeau cuvântul acesta valora mai mult decât orice act semnat. Vremea a trecut și oamenii au ajuns să pună preț mai mare pe ceea ce rămâne decât pe cuvântul dat, deoarece au realizat că „verba volant scripta manent” („Vorba zboara ceea ce este scris rămâne”). Atunci când semnezi un act trebuie să îți asumi conținutul său și să fii conștient de potențialele consecințe.  O vorbă din bătrâni spunea că „dacă spui, să nu scrii, dacă scrii, să nu semnezi și dacă semnezi, să nu te miri!”

O problemă controversată în practica instanțelor legată de un anumit tip de contract a fost aceea de a ști dacă este posibilă executarea silită a unei creanțe garantate printr-un contract de ipotecă valabil încheiat, ce constituie titlu executoriu, chiar dacă dreptul de creanță însuși nu este constatat printr-un înscris care să constituie, potrivit dispozițiilor legale, titlu executoriu. În acest sens a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ)  pentru a clarifica problema.

Categories
Articole Drept civil

Instanța a respins cererea de acordare a penalităților. Se poate ataca hotărârea cu apel?

Codul de procedură civilă a stabilit reguli clare în materia executării silite, reguli ce trebuiesc urmate de cei interesați să pună în aplicare titlul executoriu pe care îl au și să își recupereze de la debitor datoria.

Codul de procedură civilă prevede la art 906 alin. 1 și 2  că, dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării debitorul nu execută obligația de a face sau de a nu face, obligație pe care nu o poate îndeplini altă persoană, atunci debitorului îi pot fi aplicate anumite penalități de către instanța de executare. Scopul acestor penalități este de a-l constrânge să își îndeplinească obligația.

Categories
Articole Fiscalitate

Optezi pentru plata defalcată a TVA-ului? Cum se anulează penalitățile de întârziere aferente obligațiilor fiscale principale?

Prin Ordonanța 23/2017 s-a prevăzut posibilitatea pentru contribuabili de a plăti defalcat TVA. Astfel, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA au obligația să deschidă și să utilizeze cel puțin un cont de TVA pentru încasarea și plata TVA. La fel, instituțiile publice înregistrate în scopuri de TVA au aceeași obligație privind contul pentru încasarea TVA. Aceste conturi de TVA se deschid în lei și valută.

Cei care optează pentru plata defalcată a TVA în perioada 1 octombrie-31 decembrie 2017 notifică organul fiscal cu privire la intenția lor și vor aplica mecanismul începând cu ziua următoare celei în care sunt publicate în Registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA pentru facturile emise și avansurile încasate începând cu această dată.

Categories
Articole Profesii juridice

Noutăți privind organizarea profesiei de practician în insolvență

Pe fondul crizei economice tot mai multe firme au ajuns în stare de insolvență sau au dorit să intre în procedura de lichidare. Persoana care a condus astfel de proceduri, precum și procedurile de prevenire a insolvenței sau a măsurilor de supraveghere financiară sau de administrare specială este practicianul în insolvență.

Ca orice profesie are reguli specifice cu privire la condițiile ce trebuiesc îndeplinite de cei care doresc să o practice și la regulile pe care trebuie să le urmeze în cadrul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență. Anumite reguli de organizare au fost modificate prin Hotărârea nr. 2/2017 pentru modificarea și completarea Hotărârii Congresului Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România nr. 3/2007 privind aprobarea Statutului privind organizarea și exercitarea profesiei de practician în insolvență și a Codului de etică profesională și disciplină ale Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR). Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial 792 din 6 octombrie 2017 și se aplică de la publicare.

Categories
Articole Drept civil

Prima dare în plată este scutită de impozitul pentru transferul dreptului de proprietate. Care este procedura?

Prin OUG 32/2016 pentru completarea legii 227/2015 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale care a fost publicată în Monitorul Oficial 488 din 30 iunie 2016 și s-a stabilit că, în cazul în care se sting obligațiile asumate prin credite prin transferul proprietății imobiliare din patrimoniul personal conform prevederilor legii dării în plată, nu se va datora impozitul aferent transferului de proprietate. Rețineți că această regulă este valabilă doar pentru o singură operațiune de dare în plată.

Categories
Articole Drept civil

Concordatul preventiv a constituit motiv de sesizare CCR cu o excepţie de neconstituţionalitate!

Concordatul preventiv este un contract încheiat între debitor şi creditorii care deţin cel puţin două treimi (2/3) din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate, în baza căruia debitorul propune un plan de redresare a întreprinderii sale şi de acoperire a creanţelor creditorilor împotriva sa, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de depăşire a dificultăţii în care se află întreprinderea acestuia.

Concordatul preveniv îşi găseşte reglementarea în Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, iar art. 27 alin. 6 din actul normativ menţionat prevede că, creditorii care, direct sau indirect, controlează, sunt controlaţi ori se află sub control comun cu debitorul pot participa la şedinţă, dar pot vota cu privire la concordat doar în cazul în care acesta le acordă mai puţin decât ar primi în cazul falimentului.

Categories
Articole Fiscalitate

Cum își declară persoanele fizice insolvența?

Nimeni nu a dat faliment plătind prea multe impozite deoarece a câștigat prea mulți bani.” (Murphy). Și, totuși, sunt mulți români care nu au mai putut face față costurilor zilnice, au acumulat datorii, astfel încât legiuitorul a decis să le acorde șansa de a se redresa financiar, de a-și acoperi datoriile și a ieși basma curată din această încurcătură.

Astfel, a fost elaborată Legea 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice. Prevederile sale se vor aplica la de 1 august 2017. Modul în care o persoană fizică își poate declara insolvența, modul în care se vor desfășura ședințele de conciliere, modul de comunicare dintre debitor și creditori, onorariile pentru administratorul procedurii și pentru lichidator fac obiectul HG 419/2017 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice publicată în Monitorul Oficial 436 din 13 iunie 2017. Aceste norme vor intra în vigoare la 1 august 2017.

Categories
Articole Drept penal

Neplata pensiei de întreținere față de mai mulți copii, infracțiune unică sau pluralitate de infracțiuni?

Infracțiunea de abandon de familie s-a regăsit în Codul penal din 1969 și a fost preluată și în actuala lege penală. Această infracțiune se referă la cazul în care o persoană care are obligația legală de întreținere față de o altă persoană (de exemplu, părinții față de copii) nu achită, cu rea-credință, timp de trei luni pensia de întreținere stabilită prin hotărâre judecătorească. Pedeapsa este amenda sau  închisoarea de la 6 luni la 3 ani. În vechiul Cod penal, era prevăzut termenul de neplată de două luni, iar pedeapsa era de la unu la 3 ani sau amenda.

Problema care a generat o practică neunitară la nivelul instanțelor de judecată a fost cea determinată de cazul în care o persoană a fost obligată printr-o hotărâre judecătorească să achite pensia de întreținere mai multor persoane. De exemplu, tatăl a fost obligat să achite celor 3 copii ai săi o pensie de întreținere și nu face acest lucru. A fost necesară sesizarea ÎCCJ pentru a stabili dacă, într-o astfel de situație, ne aflăm în fața unei infracțiuni unice sau a unei pluralități de infracțiuni de abandon de familie.

Categories
Articole Drept civil

Debitorul nu își execută obligația din titlul executoriu. În ce condiții poate solicita penalități creditorul?

Sunt cazuri în care debitorul refuză să execute obligația de a face sau a nu face un anumit lucru, aspect evidențiat în titlul executoriu. Pentru a proteja interesele creditorului în fața abuzului debitorului de a nu aduce la îndeplinire întocmai titlul executoriu, legiuitorul a stabilit că, dacă în 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării, debitorul nu execută obligația, acesta poate fi constrâns să o îndeplinească prin aplicarea unor penalități de către instanța de executare.

Aplicarea acestor penalități reprezintă un mijloc de constrângere a debitorului să își execute obligația din titlul executoriu. Problema care a generat o practică neunitară și a necesitat sesizarea ÎCCJ pentru a clarifica modul de interpretare o reprezintă cazul în care este admisibilă formularea mai multor cereri de fixare a sumei definitive în condițiile în care obligația stabilită prin titlul executoriu nu este adusă la îndeplinire.