În Monitorul Oficial nr. 600/2020 a fost publicată Legea nr. 113/2020 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenţei şi a altor acte normative.
Tag: debit
Legea pentru modificarea OUG 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, adoptată de Senat, prevede ca operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publică şi instituţiile publice care încasează impozite, taxe şi amenzi să accepte încasări şi prin intermediul cardurilor de credit şi debit.
După ce Legea privind modificarea OUG 193/2002 a fost transmisă Parlamentului de către preşedintele Klaus Iohannis spre reexaminare, Comisia pentru buget a Senatului a acceptat motivele cererii de reexaminare şi a propus plenului adoptarea legii cu unele amendamente.
Printre amendamente se include şi faptul că operatorii economici pot acorda avansuri în numerar la terminalele de plată, în baza contractelor încheiate cu instituţiile acceptante. Avansul în numerar, de maximum 200 de lei, poate fi acordat de operatorii economici cu cifra de afaceri mai mare 10.000 de euro. Tranzacţia este asimilată retragerii de bani din bancomat.
Legea va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, cu rol decizional în acest caz.
Istoria, inclusiv cea financiar-bancară, abundă în paradoxuri. Unul dintre ele este legat de apariţia întâiului sistem de transfer al banilor la distanţă. Un destin ironic a făcut ca tocmai Templierii (ordin apărut în sec. XII), supranumiţi şi nevoiaşii ostaşi ai lui Hristos şi ai templului lui Solomon, să născocească mecanismul graţie căruia niciun pelerin nu mai era nevoit să poarte cu sine, spre Ţara Sfântă, mari sume de bani, riscând să fie tâlhărit.
Proiectul de lege prin care recuperatorii de creanţe cesionate pot obţine de la datorinici maximum dublul sumei pentru care au cumpărat creanţele, fără să depăşească valoarea debitului principal, a fost adoptat de Senat.
Astfel creanţele cesionate pot fi valorificate până la un prag maxim reprezentând dublul sumei din valoarea de cesiune a creanţei, prevăzută în contract, dar fără a depăşi valoarea debitului principal restant, iar recuperarea creanţei se poate face şi în rate, în urma negocierii dintre debitor şi creditorul cedent, respectiv cesionarul.
Pe de altă parte Guvernul declară că nu susţine proiectul de lege pentru că afectează patrimoniul privat, dar și pentru faptul că dreptul de creanţă şi drepturile litigioase, care şi ele fac obiectul acestei iniţiative, sunt bunuri patrimoniale, sunt drepturi patrimoniale care aparţin unui partrimoniu pivat.
Alocaţiile şi indemnizaţiile pentru creşterea copilului sunt… aşa cum sunt. Abia dacă ajung pentru hrana, hainele şi scutecele pruncului! Părinţii? Se hrănesc cu nădejdea că, odată şi odată, va fi mai bine. Măcar pentru copiii lor. Speranţa e mâncarea săracului!
Banii nu-s mereu de ajuns. Nu-i de mirare că, pe parcursul concediului de creştere a copilului, unii părinţi beneficiari de indemnizaţie s-au mai angrenat şi-n alte activităţi (asigurări, vânzări de cosmetice), pentru ca, astfel, să mai rotunjească puţin veniturile familiei. Multe mame au uitat că aceste venituri suplimentare le puteau afecta dreptul la indemnizaţie. Urmarea? Au fost puse să restituie sumele primite de la stat!
În Monitorul Oficial nr. 700 din 24 septembrie 2014 a fost publicată Legea nr. 126/2014 pentru modificarea O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului.
Conform actului normativ, debitele provenind din indemnizaţie pentru creşterea copilului/stimulent/stimulent de inserţie, în baza O.U.G. nr. 148/2005 sau a O.U.G. nr. 111/2010 se scutesc de la plată.
Sumele provenite din debitele recuperate începând cu data de 1 ianuarie 2011 şi până la data intrării în vigoare a prezentei legi se restituie eşalonat pe o perioadă de 5 ani calendaristici, începând de la data de 1 ianuarie 2015, prin plăţi anuale egale.
Debitele constituite în sarcina persoanelor ale căror drepturi se stabilesc după data intrării în vigoare a noii legi se recuperează potrivit prevederilor O.U.G. nr. 111/2010.
Potrivit ultimelor noutăţi legislative, în şedinţa Executivului din 19 august a fost aprobat proiectul de Lege privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii.
Proiectul de lege adoptat de Guvern propune scutirea de la plata debitelor generate de interpretări neunitare ale prevederilor legislaţiei din domeniul asigurărilor sociale şi pensiilor pentru toţi pensionarii aflaţi în evidenţa sistemului unitar de pensii publice la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Proiectul nu are în vedere scutirea de la plată a debitelor care au drept cauză culpa debitorului, materializată în folosirea de către acesta a unor documente eliberate fără respectarea legii sau declararea unor date neconforme realităţii care au avut drept urmare stabilirea eronată a pensiei.
De asemenea, actul normativ nu vizează restituirea sumelor provenite din debitele deja recuperate.
Unii dintre noi achităm lunar o serie de facturi la utilități. Alții, în calitate de agenți comerciali, au această obligație în relațiile contractuale cu partenerii de afaceri. A devenit o rutină să achităm facturi pentru că așa trebuie, dar nu știu câți dintre voi s-au întrebat dacă penalitățile care apar uneori în facturile voastre sunt calculate corect și chiar aveți obligația de a le onora.
Românul copleșit de grija zilei de mâine ia de bun ce-i scris în factură și achită fără să zică „pâs”! Probabil mulți se călăuzesc după epigrama : „Îți ceri un drept în legi cuprins,/Să-ți aperi punctul de vedere./Sărman naiv, nu ești convins,/ Că ai tot dreptul la…tăcere.” (Petru Chira).
Scopul acestui articol este de a înțelege când vi se încalcă drepturile și vi se cer penalități fără a exista vreun temei legal. Mi-aș dori să nu credeți că aveți în continuare doar dreptul la tăcere!
Ce lege guvernează aplicarea penalităților de întârziere? Pot depăși penalitățile de întârziere debitul asupra căruia sunt calculate?
În prezent
Într-un proiect de ordonanţă de urgenţă publicat de Ministerul Finanţelor Publice se arată că instituţiile emitente nu pot aplica instituţiilor acceptante comisioane interbancare mai mari de 0,2% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv comisioane mai mari de 0,3% din valoarea operaţiunilor efectuate prin utilizarea cardurilor de credit.
Totodată, la nivelul Parlamentului European au fost făcute propuneri de limitare şi mai drastică a acestor comisioane, respectiv la 0,1% pentru carduri de debit (cel puţin 7 eurocenţi) şi 0,15% la cardurile de credit (14 eurocenţi).
În proiectul de act normativ se mai spune că acordurile dintre instituţiile acceptante şi beneficiarii plăţilor vor conţine informaţii detaliate referitoare la valoarea comisioanelor pentru serviciile prestate, a comisioanelor interbancare şi a comisioanelor suplimentare.
În România comisioanele interbancare stabilite în sistemele Visa şi MasterCard sunt printre cele mai mari din Europa.
Finanţele apreciază că reglementarea comisioanelor interbancare va aduce beneficii atât pentru comercianţi şi consumatori, cât şi pentru băncile emitente de carduri.
Potrivit notei de fundamentare, această măsură va avea efect pozitiv asupra acceptării de către comercianţi a cardurilor de plată şi încurajarea consumatorilor să utilizeze tot mai mult cardurile ca mijloc de plată.