Categories
Drept civil Ştiri

ICCJ. Acordarea daunelor morale

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că daunele morale, pentru a-și păstra caracterul de „satisfacție echitabilă”, trebuie acordate într-un cuantum care să nu le deturneze de la scopul și finalitatea prevăzute de lege, spre a nu deveni astfel un folos material injust, fără justificare cauzală în prejudiciul suferit și consecințele acestuia. Astfel, în scopul asigurării unei juste compensații a suferințelor pe care le-au îndurat sau eventual mai trebuie să le îndure terțele persoane păgubite, despăgubirile acordate trebuie să păstreze un raport rezonabil de proporționalitate cu dauna suferită.

Categories
Acţiunea civilă Drept civil Ştiri

ICCJ. Stabilirea daunelor morale

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, alături de celelalte criterii de evaluare a despăgubirilor, jurisprudența este un reper în stabilirea cuantumului daunelor morale, menită scopului de a nu se ajunge la discrepanțe majore între cuantumul sumelor acordate persoanelor îndreptățite.

Categories
Acţiunea civilă Drept civil Ştiri

ICCJ. Acordarea daunelor morale

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, deși nu există un sistem de reparare deplină a daunelor morale, rolul instanței de judecată este de a acorda reclamantului o indemnizație cu caracter compensatoriu, respectiv o sumă de bani ce poate alina durerea pricinuită de vătămările corporale. În speță, instanța supremă a considerat că stabilirea daunelor morale realizată de instanța de apel a fost subordonată unei aprecieri rezonabile si a fost facută pe o bază echitabilă, cuantumul acordat fiind de 20.000 lei (față de solicitarea de 500.000 EURO).

Categories
Autorităţi şi instituţii publice Ştiri

ICCJ. Rolul echității în acordarea daunelor morale

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în cazul acordării daunelor morale, instanțele (inclusiv CEDO) nu operează cu criterii de evaluare prestabilite, ci judecă în echitate, respectiv procedează la o apreciere subiectivă a circumstanțelor particulare ale cauzei, relativ la suferințele fizice și psihice pe care le-au suportat victimele unui accident de circulație, precum și consecințele nefaste pe care acel accident le-a avut cu privire la viața lor privată, astfel cum acestea sunt evidențiate prin probele administrate. În speță, instanța a înlăturat susținerile potrivit cărora reclamanta nu ar fi îndreptățită la acordarea acestor despăgubiri pentru că o altă persoană a achitat costul intervenției chirurgicale, neavând relevanță cine a suportat aceste costuri.

Categories
Articole Drept penal

Cum mă pot apăra dacă sunt insultat sau calomniat?

Dispoziţiile Vechiului Cod penal care incriminau faptele de insultă şi calomnie, au fost abrogate prin art.I pct.56 din Legea nr.278/2006, ulterior însă fiind repuse în vigoare printr-o Decizie a Curţii Constituţionale.

Ce prevedeau aceste infracţiuni?

Conform art. 205 V. C. pen., insulta constituia ,,atingerea adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură”.

Conform art. 206 V.C. pen., calomnia constituia ,,afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public”.

Categories
Articole Drept civil

Care sunt criteriile pe baza cărora se cuantifică prejudiciul de imagine?

download-1Drepturile şi libertăţile fiecărei persoane sunt garantate de lege atât la nivel naţional cât şi internaţional. Potrivit legislaţiei, art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care se aplică prioritar oricărei norme contrare din legislația internă prevede următoarele: „1. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații sau idei fără amestecul autorităților publice (…). 2. Exercitarea acestor libertăți, ce comportă îndatoriri și responsabilități, poate fi supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare într-o societate democratică, pentru (…) protecția reputației sau a drepturilor altora, (…) sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești.”

Categories
Articole Drept penal

Postarea unor imagini defăimătoare pe o reţea de socializare. Daune morale

descarcare-47Câţi dintre noi nu utilizează o reţea de socializare? Însă suntem conştienţi că ne expunem unor riscuri iar faptele noastre desfăşurate în mediul virtual pot avea urmări? Care sunt consecinţele în cazul în care publicăm pe o pagină de socializare anumite postări, poze cu caracter defăimător, la adresa altei persoane?

Categories
Articole Autorităţi şi instituţii publice Cooperare şi relaţii cu alte state Drept penal Internaţional Legislaţie internaţională Organizare judiciară

Cauza Drăgan contra României. Ce s-a cerut și ce s-a obținut, la CEDO?

jstcAtunci când sunt iscodiți cu privire la viața carcerală, unii foști deținuți evită cu dibăcie detaliile care i-ar putea pune într-o lumină neplăcută sau chiar refuză subiectul. Alții sunt dispuși să povestească totul cu lux de amănunte. De remarcat este că nu puține dintre poveștile despre detenție se încadrează, lejer, la categoria horror. O primă observație: fericirea nu prea vizitează penitenciarele!

Categories
Dreptul muncii Piaţa muncii Ştiri

Daune morale acordate angajatului

calcul_bani_45654033055_86598400_99891300_62817400

În cazul în care s-a contestat în instanţă decizia disciplinară de desfacere a contractului individual de muncă, iar instanţa a dispus anularea deciziei, aceasta atrage implicit repunerea părţilor în situaţia anterioară cu obligarea la plata despăgubirilor egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate precum şi celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul. Pe lângă acestea, angajatorul este obligat şi la plata de daune morale.

Aceste dispoziţii îşi găsesc motivarea în faptul că, angajatul, ca urmare a desfacerii abuzive a contractului de munca a suferit un prejudiciu moral care constă în perioada de timp în care a fost supus stresului. Disfuncţionalităţile create în viaţa sa au fost produse de măsurile dispuse de angajator.

Daunele morale se pot acorda în cazul în care se constată reaua credinţă în relaţia cu salariatul, iar sancţiunea reprezintă un abuz de putere din partea angajatorului.

Ca urmare a abuzului exercitat de angajator, angajatul poate suferi un prejudiciu generat de suferinţele psihologice: tulburare de anxietate, disconfort emotional şi comportamental.

În concluzie, în cazul anulării deciziei, se pot cumula drepturile salariale cuvenite angajatului, salariile indexate până la data pronunţării hotărârii, cu daunele morale dispuse de instanţă.

 

Categories
Executori judecătoreşti Ştiri

Decizie care va avea putere de lege pentru toţi judecătorii

56c737f77a4c692852338f3daPrintr-o decizie care va avea putere de lege pentru toţi judecătorii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va stabili astăzi, cine are dreptul la daune morale în urma unui accident rutier.

Astfel, magistraţii vor stabili cum se interpretează normele care reglementează repararea pagubei morale şi dacă părinţii unei persoane care a suferit o traumă şi nu şi-a mai revenit în urma unui accident rutier au sau nu dreptul la daune morale.

Problema a fost adusă în vizorul Curtei supreme într-un dosar de vătămare corporală din culpă – un accident rutier din anul 2013, în urma căruia un tânăr a rămas imobilizat într-un scaun cu rotile.

Instanţa supremă este chemată să stabilească modalitatea de interepretare a legislaţiei civile cu privire la daunele morale în dosarele penale de vătămare din culpă.

Magistraţii care au solicitat din partea Curţii supreme o interpretare a legislaţiei consideră că acţiunea civilă a părinţilor ar trebui respinsă. Pe de altă parte, reprezentantul Parchetului este de părere că părinţii au totuşi dreptul la despăgubiri morale, ca urmare a accidentului în care a fost implicat unicul lor copil.