Darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin creditea constituit un subiect controversat încă de la apariţia proiectului de lege. Mulţi susţin această lege iar alţii contestă constant dispoziţiile sale sesizând Curtea Constituţională cu excepţii de neconstituţionalitate.
Potrivit noutăţilor legislative, o nouă excepţie de neconstituţionalitate a fost ridicată împotriva dispoziţiilor prevăzute în Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite . Mai mult …
Legea privind darea în plată a fost încă de la început subiect de dispută şi a atras numeroase critici.
Darea în plată a fost o lege cu „cântec”, multe dispoziţii au fost criticate iar unele au constituit motiv de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţii de neconstituţionalitate.
Legea dării în plată de la adoptare şi până în prezent a constituit subiectul mai multor critici şi au fost formulate numeroase sesizări ale Curţii Constituţionale.
După cum ştim Legea dării în plată a constituit şi constituie în continuare un izvor nesecat de sesizare a CCR cu excepţii de neconstituţionalitate.
Legea dării în plată constituie şi va constitui mult timp de acum un subiect sensibil şi foarte discutat. Dacă ne gândim doar la numeroasele sesizări ale Curţii Constituţionale ne putem face o idee privind situaţiile ambigue pe care le-a creat.
Doar 100 de debitori mai trimit lunar cereri de dare în plată către bănci, faţă de 1.000 de persoane, câte erau înainte de modificarea legii de către Curtea Constituţională. Până acum, s-au strâns 6.400 de cereri, în condiţiile în care sunt 300.000 de persoane eligibile, potrivit estimărilor BNR.
Fiecare cerere de dare în plată în parte va fi analizată de un judecător şi fiecare client care vrea să scape de credit cedând locuinţa va trebui să demonstreze că, pe parcursul derulării contractului, a apărut un eveniment imposibil de prevăzut din cauza căruia ratele nu mai pot fi achitate.