Tag-Archive for » Curtea de Justiţie a Uniunii Europene «

images (21)

Curtea de Apel Cluj a formulat o nouă trimitere preliminară, înregistrată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene: C-286-16 Emixtani.

Ce reprezintă o hotarâre preliminară?

La solicitarea instanţelor naţionale din statele membre, prin intermediul acestei proceduri, Curtea Europeană se pronunţă cu privire la modalitatea de interpretare a dreptului Uniunii sau la validitatea actelor adoptate de instituţiile, organele, oficiile sau agenţiile Uniunii.

Curtea de Justitie a Uniunii Europene este competentă să se pronunţe, cu titlu preliminar, cu privire la: interpretarea tratatelor; validitatea şi interpretarea actelor adoptate de instituţiile, organele, oficiile sau agenţiile Uniunii. Mai mult …

lc
La 1 octombrie Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a adoptat o decizie potrivit căreia persoanele ale căror date cu caracter personal fac obiectul transmiterii şi prelucrării între două autorităţi ale administraţiei publice a unui stat membru vor fi informate în prealabil.

Decizia a fost luată după ce Curtea Europeană a fost sesizată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul Smarandei Bara şi altor cetăţeni români şi al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Persoanele vizate, respectiv Smaranda Bara şi mulţi alţi cetăţeni români au contestat legalitatea transferului de date personale efectuat de către administraţia fiscală română, care a transmis datele privind veniturile cetăţenilor către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, aceasta din urmă solicitând persoanelor plata restanţelor contribuţiilor la sistemul de asigurări de sănătate.

lc
La 17 septembrie 2015 Curtea de Justiţie a Uniunii Europene adoptă o hotârâre în cauza C-257/14, Corina van der Lans impotriva Koninglijke Luchtvaart Maatschappij NV, act ce prevede că în cazul unei probleme tehnice, operatorii de transport aerian nu vor mai putea justifica un eventual refuz de a-i despagubi pe pasagerii care au suferit neplăceri grave invocând existenţa unei împrejurări excepţionale.

Potrivit jurisprudenţei CJUE, în sfera “împrejurărilor excepţionale” intră, spre exemplu, viciile ascunse de fabricaţie care aduc atingere siguranţei zborurilor sau prejudiciile produse de acte de sabotaj sau de terorism, aşadar, evenimente care nu sunt inerente exercitării normale a activităţilor operatorului de transport aerian şi care sunt dincolo de controlul efectiv al transportatorului în cauză.

În cauza Corina van der Lans impotriva Koninglijke Luchtvaart Maatschappij NV, doamna van der Lans dispunea de o rezervare de bilet de avion la un zbor operat de KLM de la Quito la Amsterdam, deoarece avionul a ajuns la Amsterdam cu o întârziere de 29 de ore, doamna van der Lans a solicitat o indemnizaţie de 600 euro, pe care KLM refuză s-o acorde, pe motiv că întârzierea aeronavei a fost cauzată de împrejurări excepţionale, şi anume o combinaţie de defecţiuni: două componente erau defecte, şi anume pompa de carburant şi unitatea hidromecanică.

lc
Potrivit unei decizii a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) etichetarea unui produs alimentar nu trebuie să inducă consumatorul în eroare sugerând prezenţa unui ingredient pe care produsul nu îl conţine în realitate.

Decizia a fost luată în baza situaţiei create in jurul societăţii germane – Teekanne, care comercializează o infuzie de fructe denumită “Felix aventură zmeură-vanilie” şi care prin intermediul elementelor de pe ambalaj induce consumatorul în eroare cu privire la compoziţia infuziei. În acest context o asociaţie de protecţie a consumatorilor din Germania solicită firmei Teekanne să înceteze acţiunile de promovare a produsului în cauză.

Cumpărătorul are dreptul la o informare corectă, neutră şi obiectivă care să nu îl inducă în eroare, fapt pentru care etichetarea unui produs alimentar nu trebuie să prezinte un caracter înşelător.

lc+olesea
Ministerul Justiţiei a anunţat că a început procedura de selecţie pentru desemnarea candidatului României pentru funcţia de judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), candidaturile putând fi depuse până în 23 februarie 2015.

Potrivit articolului 253 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, judecătorii şi avocaţii generali ai CJUE sunt numiţi de comun acord de guvernele statelor membre, pentru o perioadă de şase ani, după consultarea comitetului prevăzut de articolul 255 din TFUE.

Pentru început candidaţii trebuie să-şi depună dosarele, la secretariatul cabinetului ministrului, după care vor susţine un interviu, în limba română, în faţa Comisiei de selecţie, prezidată de ministrul Justiţiei. Interviul va fi organizat în intervalul 2-4 martie, la sediul Ministerului Justiţiei.

După finalizarea interviului pe site-ul Ministerului Justiţiei şi al Ministerului Afacerilor Externe va fi publicată lista candidaţilor, care îndeplinesc condiţiile minimale de selecţie, evaluate pe baza dosarelor depuse.

justitie

Curtea de Apel Constanţa a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene să se expună referitor la timbrul de mediu, problemă de drept ce constituie fondul cauzei într-un dosar recuzat. Curtea de Apel Constanţa s-a adresat cu o cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare privind interpretarea dreptului uniunii.

Mai exact se adresează Curţii de Justiţie a Uniunii Europene următoarea întrebare interpretativă: ”Se opune art. 110 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene la stabilirea, conform art. 4 lit. a din OUG nr. 9/2013, a obligaţiei de a plăti timbrul de mediu pentru autovehiculele de ocazie provenite din spaţiul comunitar cu ocazia înscrierii în evidenţele autorităţii competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România şi atribuirea unui certificat de înmatriculare şi a numărului de înmatriculare?

Astfel se urmăreşte a se afla dacă este compatibilă cu legislaţia europeană instituirea unei taxe speciale auto la momentul introducerii în parcul auto naţional al României a unui autovehicul înmatriculat anterior pe teritoriul oricărui alt stat membru al Uniunii Europene.