Tag-Archive for » Curtea Constitutionala «

Curtea Constituțională a României a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală şi art. 4 din Codul penal care au următorul conținut, potrivit unui comunicat:

– Art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală: „(1) Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare sau a hotărârii prin care s-a aplicat o măsură educativă intervine o lege ce nu mai prevede ca infracţiune fapta pentru care s-a pronunţat condamnarea ori o lege care prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai uşoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, instanţa ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispoziţiilor art. 4 şi 6 din Codul penal.Mai mult …

Persoanele cu handicap beneficiază de protecţie şi ajutor din partea statului. Legea nr. 448/2006 reglementează protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Art. 28 din Legea nr. 448/2006 prevede că persoanele cu handicap, precum şi însoţitorii sau, după caz, asistenţii personali ai acestora, deţinători de autoturisme, beneficiază de scutire de la plata tarifului de utilizare a reţelelor de drumuri naţionale, prevăzut în Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Această scutire se aplică pentru un singur autoturism deţinut. Mai mult …

Președintele României, a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

CERERE DE REEXAMINARE asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor vizează intervenții legislative de substanță asupra unuia dintre cele mai importante acte normative ce reglementează activitatea autorității judecătorești. Mai mult …

Referendumul se organizează conform Legii nr. 3/2000 iar potrivit ultimelor noutăţi legislative această lege a suferit unele modificări care au atras obiecţii fiind invocată o excepţie de neconstituţionalitate chiar de Preşedintele României.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se expune modalitatea de derulare a procedurii legislative la Senat şi la Camera Deputaţilor şi, în acest context, precizează că, deşi au sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea prezentei obiecţii de neconstituţionalitate după expirarea termenului de două zile prevăzut de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, aceasta este admisibilă, întrucât, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, vizează o lege nepromulgată încă. Tot sub aspectul admisibilităţii sesizării, arată că efectul juridic al unei cereri de reexaminare formulate de Preşedintele României – ipoteză existentă în speţă – este redeschiderea, numai în limitele cererii de reexaminare, a procedurii legislative cu privire la legea a cărei reexaminare se solicită. Mai mult …

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a decis să trimită la Curtea Constituţională pachetul legilor Justiţiei, dar şi la Comisia de la Veneţia.

„În forma în care se prezintă acum, pachetul legislativ de modificare a legilor justiţiei nu corespunde nici exigenţelor unui stat de drept şi democratic, aşa cum Constituţia României proclamă emblematic în articolul 1, şi nici aşteptărilor românilor, care îşi doresc o justiţie independentă, bazată pe lege şi neinfluenţabilă. Am decis, ca atare, să trimit întregul pachet legislativ înapoi la Curtea Constituţională şi, în paralel, să sesizez Comisia de la Veneţia. Mai mult …

CCR a decis că în cazul concursului de infracțiuni se poate ajunge la aplicarea unor pedepse disproporționat de mari pentru fapte cu pericol social redus, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituțională a României (CCR) a admis excepția de neconstituționalitate ridicată împotriva dispozițiilor articolului 35 alineatul 1 din Codul penal și a constatat că sintagma „și împotriva aceluiași subiect pasiv” este neconstituțională.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată din oficiu de Tribunal, cu ocazia soluționării unui dosar în care un inculpat era judecat pentru săvârșirea a 46 de infracțiuni de înșelăciune, 46 de infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată și 46 de infracțiuni de fals informatic. În sesizare, instanța respectivă a arătat că în acest caz este vorba de mai mulți subiecți pasivi, ceea ce ar impune aplicarea de pedepse distincte pentru fiecare faptă în parte.

De-a lungul timpului am analizat numeroase excepţii de neconstituţionalitate admise sau respinse. După cum bine ştim orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie motivată iar în motivare trebuie să se susţină motivele care stau la baza acesteia.

Numeroase excepţii de neconstituţionalitate au fost respinse de Curtea Constituţională pe motiv că nu sunt motivate conform legii. Recent, în Monitorul Oficial nr. 409/2017 a fost publicată Decizia nr. 132/2017, decizie în care s-au constatat tocmai cele menţionate anterior. Mai mult …

Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat astăzi, pentru a treia oară, pentru data de 4 mai pronunțarea în cazul sesizării Avocatului Poporului cu privire la articolul care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului.

Potrivit unor surse judiciare, unul dintre motivele amânării pronunțării ar fi fost lipsa cvorumului de ședință.

Reamintim că în 4 aprilie, Curtea a amânat din nou pentru 27 aprilie pronunțarea în cazul sesizării Avocatului Poporului, după ce judecătorii nu au ajuns la o soluție.

Atunci s-a afirmat că e cea mai grea soluție pe care Curtea Constituţională a avut-o de pronunţat până acum, pentru că problemele sunt mai ales de apreciere politică.

 

images (49)Curtea Constituţională (CCR) a decis, astăzi, că legea conversiei creditelor în franci elveţieni este neconstituțională.

Curtea Constituţională a decis marţi că legea conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul istoric este neconstituţională deoarece încalcă principiul bicameralismului, a precizat preşedintele CCR.

S-a susţinut că nu se poate face conversie la data la care s-a luat creditul. Soluţia la data încheiererii contractelor e greşită. Principalul motiv pe care am respins acesastă lege e încălcarea principiului bicameralismului.

Curtea-Constitutionala
Argumentul conform căruia Curtea Constituțională a României (CCR) a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Guvern cu privire la Articolul unic punctul 1 din actul care modifică și completează Legea dialogului social 62/2011 constă în faptul că protecția specială a liderilor sindicali împotriva concedierii trebuie să funcționeze exclusiv în raport cu activitatea sindicală
.

Articolul supus neconstituţionalităţii face referire la faptul că “este interzisă, sub sancțiunea nulității absolute a deciziei de concediere, concedierea persoanelor alese în organele de conducere pe toată durata mandatului, precum și pe o perioadă de 2 ani de la încetarea acestuia, pentru motive care nu țin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce țin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariații din unitate”.

Încă un argumet în favoarea neconstuituţionalităţii adusă de CCR face referire la o decizie din noiembrie 2015, unde a fost constatată neconstituționalitatea unui articol din Codul Muncii care prevede că salariații nu pot fi concediați “pe durata exercitării unei funcții eligibile într-un organism sindical, cu excepția situației în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate, săvârșite de către acel salariat”.

“Prin decizia menționată, Curtea a reținut că “protecția legală a persoanelor cu funcții eligibile într-un organism sindical se impune și trebuie să funcționeze exclusiv în raport cu activitatea sindicală efectiv desfășurată, fiind asigurată (…) de prevederile art.220 alin.(2) din Codul muncii”. (…) Curtea a apreciat că este neconstituțională o interdicție de concediere a persoanelor cu funcții eligibile într-un organism sindical, câtă vreme măsura concedierii nu are legătură cu activitatea sindicală desfășurată”, apare în lista de argumente.

Curtea Constituţională constată că interdicția de concediere a persoanelor alese în organele de conducere ale sindicatelor pentru alte motive decât cele care au legătură cu activitatea sindicală și pentru o perioadă ce depășește durata mandatului încălcă prevederile art.16, 41 și 44 din Constituție.