Membrii Consiliului Băncii Naţionale a României au remarcat, în şedinţa de politică monetară a Consiliului de administraţie al BNR, diminuarea puternică a ritmului de creştere a economiei faţă de anul trecut.
Tag: creştere economică
Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a îmbunătăţit, luni, estimările privind creşterea economiei mondiale în 2018 şi 2019, apreciind că reducerile de taxe adoptate de administraţia Trump ar urma să ducă la creşterea investiţiilor în cea mai mare economie mondială şi vor ajuta, de asemenea, şi principalii parteneri comerciali ai SUA.
FMI estimează că economia mondială va înregistra o creştere de 3,9% în acest an şi anul viitor, cu 0,2 puncte procentuale mai mult decât estima în toamna anului trecut. De asemenea, Fondul a apreciat că anul trecut activitatea economică în Europa şi Asia a fost suprinzător mai bună decât preconiza, astfel că FMI şi-a revizuit în sus estimările pentru zona euro, în special pentru Germania, Italia şi Olanda, “reflectând avansul puternic al cererii interne şi cererea externă mai mare”.
PIB-ul Germaniei, motorul economiei europene, a înregistrat în 2017 o expansiune robustă, de 2,2%, acesta fiind cel mai puternic ritm de creştere din ultimii şase ani, arată o estimare preliminară publicată joi de Oficiul federal de Statistică (Destatis).
Prima economie europeană a beneficiat anul trecut de majorarea consumului privat şi a exporturilor, în urma redresării economiei mondiale. De asemenea, rata şomajului este la cel mai scăzut nivel de la reunificare, în 1991.
În 2017, cheltuielile de investiţii au urcat cu 3,5%, în timp ce consumul privat a înregistrat un avans de 2%, a anunţat Destatis. Cheltuielile publice au crescut anul trecut cu 1,4%, construcţiile cu 2,6%, exporturile cu 4,7% şi importurile cu 5,2%.
Perspectivele economice atât ale zonei euro, cât şi ale UE ca întreg sunt din ce în ce mai solide, potrivit Comisiei Europene. În pofida unor temeri care persistă, criza din ultimii ani pare să fi fost într-un final lăsată în urmă.
Comisia Europeană şi-a majorat proiecţia de creştere pentru zona euro pe acest an şi se aşteaptă ca blocul să avanseze cu 2,2% în acest an, cel mai rapid ritm de creştere dintr-un deceniu.
Premierul a afirmat că anul acesta creşterea economică va depăşi 5,2%. El a mai spus că pensia a crescut în 2017 cu 15%, iar câştigul salarial cu 14,2%.
Acesta a declarat:”Veniturile bugetului general consolidat au fost, în primele 7 luni ale anului, cu 9% mai mari, în termeni nominali, faţă de perioada similară din 2016″.
Datoria României este de 37%, “pe locul 3 la premianţi în Uniunea Europeană, unde marja maximă este de 60%”, a mai spus premierul.
Comisia Europeană scade estimarea de creştere economică pentru acest an şi subliniază îngrijorările cu privire la măsurile anunţate de Executiv.
Din 19 miliarde de euro alocate ţării noastre, am atras zero euro în trei ani. Este un adevăr trist şi îngrijorător iar acest an este unul crucial pentru banii europeni destinaţi ţării noastre, având în vedere că până în prezent România, la jumătatea exerciţiului 2014-2020, se află la o rată de absorbţie de zero la sută a fondurilor europene.
De asemenea, nici situaţia economică, nici cea bugetară nu par să fie privite cu ochi buni de oficialii europeni. Comisia Europeană (CE) şi-a revizuit în scădere estimările pentru acest an referitoare la creşterea economiei româneşti şi avertizează, totodată, că proiectul legii salarizării unitare reprezintă un risc semnificativ la adresa obiectivelor fiscale. Noile previziuni, publicate săptămâna trecută, arată că economia românească ar urma să înregistreze un avans de 4,3% în 2017, sub estimările cuprinse în previziunile din iarnă care indicau o creştere a PIB de 4,4%.
Potrivit datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică, creşterea economică a României a înregistrat, în primul trimestru, scăderi cu 0,1 puncte procentuale, de la 1,6% la 1,5%, comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut şi de la 4,2% la 4,1% comparativ cu primul trimestru din 2014, în funcţie de datele ajustate sezonier.
În ceea ce priveşte PIB-ul estimat pentru primul trimestru a urcat cu 1,04 miliarde lei, la 175,89 miliarde lei preţuri curente, în funcţie de datele ajustate sezonier.
Dinamica PIB a rămas nemodificată, iar dinamica valorii adăugate brute totale s-a redus cu 0,2 puncte procentuale, diminuându-şi contribuţia la creşterea PIB cu 0,1 puncte procentuale, volumul şi contribuţia impozitelor nete pe produs s-a majorat cu 0,5 puncte, respectiv cu 0,1 puncte procentuale.
Bugetul pentru anul în curs a fost fundamentat luând în calcul o creştere a PIB de 2,5%. Cea mai recentă estimare a Comisiei Naţionale de Prognoză, datând din luna mai, ia în calcul un avans de 3,3%.
Premierul şi miniştrii Finanţelor, Energiei, IMM şi Fondurilor Europene au semnat cu reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României Acordul de colaborare privind constituirea unei platfome de consultare.
Cu ocazia semnării acordului, premierul a promis să consulte mediul de afaceri în legătură cu proiectele legislative cu implicaţii asupra acestuia, astfel încât actele să nu fie adoptate intempestiv şi fără o estimare a impactului.
Victor Ponta a apreciat că, pentru a profita de momentul de creştere economică actuală, România are nevoie de predictibilitate şi stabilitate, iar consultarea cu mediul de afaceri poate ajuta Guvernul să atingă aceste obiective.
Potrivit proiectului de buget, publicat pe 21 ianuarie, Guvernul a modificat prognoza de creştere economică pentru anul curent, de la 1,8% la 1,6%.
Conform proiectului, PIB-ul României este estimat la 623,3 miliarde de lei în 2013.
Inflaţia medie anuală va fi de 4,3%, în timp ce cursul mediu de schimb este estimat la 4,5 lei/euro.
Proiectul de buget prezentat, a fost elaborat luând în considerare un deficit bugetar estimat la 2,1% din PIB.
În urmă cu zece zile, la prezentarea datelor macroeconomice privind proiectul de buget pentru anul curent, Guvernul anunţa că şi-a fixat pentru acest an o ţintă prudentă de creştere economică de 1,8% din PIB. Însă, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat în data de 21 ianuarie că a înrăutăţit prognoza de creştere economică a României pentru acest an de la 1,9%, cât estima în octombrie, la 1,4%, o estimare uşor mai pesimistă decât proiecţiile Băncii Mondiale, de 1,6%.