Normele metodologice de aplicare a Legii concediului paternal nr. 210/1999, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 244/2000, au fost modificate de Hotărârea nr. 1577/2022.
Solicitarea pentru acordarea concediului paternal se adresează în scris angajatorului, în primele 8 săptămâni de la naşterea copilului/copiilor, în cazul sarcinilor multiple. Acesta are obligaţia de a dispune luarea măsurilor necesare în vederea acordării concediului paternal.
Hotărârea nr. 127/2022 prevede modificarea art. 8 din Hotărârea Senatului nr. 26/2022 privind investigarea cazurilor de abuzuri sexuale sau a oricăror abuzuri fizice împotriva minorilor din serviciile de tip rezidenţial aflate în subordinea direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului (DGASPC).
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate a fost recent modificată de Legea nr. 73/2022.
Este oficial! Persoanele care se reîntorc la serviciu înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni beneficiază de un stimulent de inserţie în cuantum de 1.500 lei.
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor a fost modificată de OUG. nr. 26/2021.
Beneficiază de stimulentul educaţional, acordat sub formă de tichete sociale pentru grădiniţă, copiii din familii defavorizate, cetăţeni români, care au domiciliul sau reşedinţa în România, în vederea creşterii accesului la educaţie al acestora.
Conform unui comunicat de presă, Guvernul a aprobat majorarea stimulentului de inserţie, de la 650 lei la 1.500 lei, dacă părintele revine în activitate până la vârsta de 6 luni a copilului sau 1 an în cazul copilului cu handicap.
Codul de procedură penală, art. 589 alin. 1 lit.b, prevede că executarea pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă poate fi amânată când o condamnată este gravidă sau are un copil mai mic de un an.
Potrivit ştirilor juridice, acest text de lege a fost contestat pe motiv că încalcă dispoziţiile constituţionale.
Înalta Curte de Casaţie şi Justitţie a fost sesizată să se pronunţe asupra unui recurs în interesul legii.
Obiectul sesizării
ICCJ a luat în examinare recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vizând “interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1.616 – 1.618 lit. c) raportat la art. 499, art. 514 alin. (1) şi (3), art. 515, art. 525 alin. (1), art. 529 – 531 din Codul civil şi art. 729 alin. (3) şi (7) din Codul de procedură civilă, referitor la posibilitatea compensării pe cale judiciară a obligaţiilor de întreţinere datorate de părinţi copiilor, atunci când copiii au fost separaţi, iar fiecare dintre părinţi prestează întreţinere copilului (copiilor) care nu locuieşte (locuiesc) împreună cu el“.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recent o sesizare privind modul de interpretare a sintagmei „dacă îşi continuă studiile o singură dată în fiecare formă de învăţământ de zi” din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
Înalta Curte de Casaţie şi Justitţie a fost sesizată recent să se pronunţe asupra unui recurs în interesul legii.
Obiectul sesizării
ICCJ a luat în examinare recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vizând “interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1.616 – 1.618 lit. c) raportat la art. 499, art. 514 alin. (1) şi (3), art. 515, art. 525 alin. (1), art. 529 – 531 din Codul civil şi art. 729 alin. (3) şi (7) din Codul de procedură civilă, referitor la posibilitatea compensării pe cale judiciară a obligaţiilor de întreţinere datorate de părinţi copiilor, atunci când copiii au fost separaţi, iar fiecare dintre părinţi prestează întreţinere copilului (copiilor) care nu locuieşte (locuiesc) împreună cu el“.