Declaraţiile contradictorii şi sentimentul negativ al pieţei financiare faţă de evoluţia actualului sistem de pensii private a determinat îngheţarea planurilor de investiţii pentru acest an, atât pentru activele din Pilonul II, cât şi pentru cele din Pilonul III deţinute de principalii jucători din piaţă, spun surse din piaţa pensiilor private. Se mişcă doar contribuţiile care intră lunar în fonduri, iar în rest se fac rebalansări de portofolii. Investiţiile noi pe Bursa de Valori sunt momentan blocate, iar redimensionarea business-urilor acţionarilor străini pe piaţa locală, investigate.
Tag: contribuţie
OUG 3/2018 prevede că brutul la care se face calculul contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor aflate în concediu medical sau în concediu postnatal nu mai este legat de nivelul salariului mediu brut pe economie, ci se ia în considerare întreg brutul salariatului.
Regula s-a schimbat nu la începutul anului, ci de la 1 februarie.
Pentru această manevră, guvernul a modificat articolul 139 din Codul Fiscal.
Circa 7 milioane de români au un cont de pensie privată obligatorie, iar mare parte din ei au în medie 5.500 de lei.
Contribuţia la pensiile private obligatorii (Pilonul II) va fi redusă de la nivelul actual de 5,1% din salariul brut la 3,7% anul viitor, a anunţat ministrul muncii Lia Olguţa Vasilescu la începutul şedinţei de guvern de ieri.
Executivul va emite o ordonanţă de urgenţă în acest sens.
Pe fondul crizei economice tot mai multe firme au ajuns în stare de insolvență sau au dorit să intre în procedura de lichidare. Persoana care a condus astfel de proceduri, precum și procedurile de prevenire a insolvenței sau a măsurilor de supraveghere financiară sau de administrare specială este practicianul în insolvență.
Ca orice profesie are reguli specifice cu privire la condițiile ce trebuiesc îndeplinite de cei care doresc să o practice și la regulile pe care trebuie să le urmeze în cadrul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență. Anumite reguli de organizare au fost modificate prin Hotărârea nr. 2/2017 pentru modificarea și completarea Hotărârii Congresului Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România nr. 3/2007 privind aprobarea Statutului privind organizarea și exercitarea profesiei de practician în insolvență și a Codului de etică profesională și disciplină ale Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR). Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial 792 din 6 octombrie 2017 și se aplică de la publicare.
Legea asistenţei sociale a suferit unele modificări recente aduse prin Legea nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii asistenţei sociale nr. 292/2011 şi pentru completarea Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială, publicată în Monitorul Oficial nr. 305/2017.
Din momentul intrării în vigoare, Legea nr. 292/2011 constituie reglementarea-cadru în domeniul asistenţei sociale. Noua reglementare este rezultatul intenţiei legiuitorului de a reforma şi moderniza sistemul naţional de asistenţă socială (“SNAS”) care, potrivit legii de reformare, este constituit din două mari componente: sistemul de beneficii de asistenta sociala şi sistemul de servicii sociale.
Ministrul Culturii, Corina Şuteu, pregăteşte o nouă ordonanţă care să modifice legea cinematografiei. Conform actului normativ, cresc obligaţiile pentru televiziunile care difuzează filme, dar şi pentru sălile de cinema.
Astfel, potrivit documentului transmis spre avizare la ministere, modificările aduse prevăd ca televiziunile care difuzează filme să “asigure anual minimum 10% din spaţiul destinat acestora pentru difuzarea de filme româneşti şi/sau europene, din care cel puţin 50% la orele de maximă audienţă şi cel puţin 50% realizate conform prevederilor prezentei ordonanţe”. Procentul s-a majorat cu 8%, în condiţiile în care la moment obligaţia de difuzare a filmelor româneşti este de minimum 2%.
În prezent, exploatanţii de săli şi de grădini de cinematograf au obligaţia de a asigura cel puţin 5% din numărul anual de spectacole cu filme româneşti şi doar 1% la orele de maximă audienţă. Potrivit prevederilor actului normativ care ar urma să schimbe regulile în cinematografie, pentru operatorii sălilor de cinema care nu difuzează cele 15% în fiecare an, contribuţia la Fond va fi de 8% din încasări.
Referitor la Centrul Naţional al Cinematografiei, acesta va fi reorganizat, iar ordonanţa înfiinţează un Consiliu Consultativ, “organism cu rol consultativ alcătuit din specialişti din domeniul cinematografiei”.
De asemenea, o modificare importantă este cea legată de Arhiva Naţională de Filme. Aceasta ar urma să fie mutată din subordinea Centrului Naţional al Cinematografiei, în subordinea Ministerului Culturii.
Documentul Corinei Şuteu modifică 78% din articolele din Legea Cinematografiei, însă fără a exista un studiu de impact sau o consultare publică, lucru sesizat de oamenii din cinematografie şi în celelalte 3 proiecte de ordonanţă.
Ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, a declarat că parteneriatul dintre Statele Unite ale Americii și România este “mai puternic ca oricând”, în special în privința securității. În urma unei evaluări la Washington, s-a stabilit că relația dintre România și SUA este la cel mai înalt nivel. “Unitatea în interiorul Europei și parteneriatul între SUA și Europa sunt absolut indispensabile pentru securitatea și prosperitatea globală“, a spus ambasadorul.
De asemenea, el a fost rugat de președintele Iohannis să se axeze pe relaţia economică dintre cele două state. “Dacă avem succes în acest domeniu, se întâmplă și datorită influenței Guvernului Cioloș de a îmbunătăți promovarea investițiilor și schimburilor comerciale, climatul de afaceri din România, stabilirea unei strategii naționale pentru energie, de a se adresa unor investitori-cheie, inclusiv companii foarte importante din SUA“, a precizat Hans Klemm.
Diplomatul a mai declarat că România se va încadra în cererile de la Summitul NATO din Țara Galilor de a acorda 2% din PIB Apărării şi are o contribuţie puternică la securitatea transatlantică, la cea din regiunea Mării Negre şi zone precum Afganistan și Irak.
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă de modificare a Codului Fiscal, prin care modifică în mod substanţial apoape 200 de articole din cele 500 ale Codului Fiscal.
Conform propunerilor, la articolul 64 care în actualul Cod Fiscal prevede cotele de impozitare se prevăd următoarele în noul proiect: “Cota pentru contribuţia individuală de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat este de 21,7%“.
În prezent, contribuţia individuală de asigurări sociale este de 10,5% din salariul brut la angajat şi 15,8% din fondul de salarii la angajator pentru condiţii normale de lucru, în total 26,3%.
Guvernul analizează posibilitatea de a înfiinţa unui fond de investiţii care să pună la un loc bani europeni, din bugetul de stat şi ai primăriilor, plus fonduri private, cu scopul finanţării programelor de termoizolare a locuinţelor. Astfel, principalul benificiar ar fi primăriile mici care întâmpină dificultăţi în accesarea finanţărilor bancare pentru ameliorarea fondului locativ din localităţile pe care le gestionează.
În Strategia Naţională de Locuire se menţionează că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) analizează în prezent, cu susţinearea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi al consultanţilor, modele de finanţare a programelor de termoizolare.
De asemenea, un model de finanţare analizat de MDRAP este atragerea unor fonduri paralele de la FEDR şi de la bugetul de stat pentru a acoperi contribuţia autorităţii centrale în programul de termoizolare a locuinţelor (60%). Totodată, la acestea se adaugă accesarea unor credite bancare pentru a acoperi contribuţia asociaţiilor de proprietari şi a primăriilor.
Potrivit unui proiect legislativ, ajuns recent pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, cetăţenii care n-au ajuns încă la vârsta de pensionare vor putea să-şi achite retroactiv contribuţia la pensii pentru ultimii 5 ani, dacă au perioade în care n-au fost asiguraţi în niciun sistem autohton. Totodată, în actul normativ este subliniat că facilitatea nu va viza persoanele pentru care asigurarea în sistemul public de pensii este obligatorie.
„Prin derogare de la prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (…) şi ale Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (…), persoanele care nu au calitatea de pensionari pot efectua plata contribuţiei de asigurări sociale pentru perioadele de timp în care nu au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia”, scrie în proiectul propus spre adoptare.
Conform datelor Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP), numărul total aproximativ de pensionari înregistrat (în sistemul public) în luna iunie 2016 este de 4,6 milioane persoane.