Tag-Archive for » contract individual de muncă «

Modificarea legislaţiei din domeniul muncii din vara anului trecut şi înăsprirea sancţiunilor pentru munca nedeclarată au dus la majorarea numărului contractelor de muncă individuale cu normă întreagă, a declarat directorul din cadrul Inspecţiei Muncii, în cadrul unei conferinţe de presă.

Potrivit acesteia, un moment important a fost cel din vara anului trecută, când s-a modificat legislaţia din sector.  Mai mult …

Angajatorul care primeşte la muncă persoane fără încheierea unui contract individual de muncă va fi sancţionat cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei, au decis, miercuri, deputaţii.

Camera Deputaţilor a adoptat în acest sens, cu 177 voturi pentru, 71 împotrivă şi 6 abţineri, proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2017 referitoare la Codul muncii, cu amendamente.

Mai mult …

Necesitatea și utilitatea existenței unei evidențe a salariaților sunt evidente, pentru oricine. Codul Muncii arată că fiecare angajator are obligația de a înființa un registru general de evidență a salariaților. Așadar, necesitatea registrului general de evidență a salariaților derivă, în primul rând din lege. Unde-i lege nu-i tocmeală!

HG 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților a fost publicată în „Monitorul Oficial” 1005/2017. Noul act normativ stabileşte metodologia de înfiinţare a registrului general de evidenţă a salariaţilor şi de completare şi transmitere în registru a elementelor raportului de muncă, de către două categorii de angajatori: persoanele fizice sau juridice de drept privat (fără a conta dacă au sau nu statutul de utilitate publică) și instituţiile sau autorităţile publice ori alte entităţi juridice ce angajează persoane în baza unor contracte individuale de muncă. Mai mult …

Legislaţia prevede că suspendarea poate interveni din iniţiativa angajatorului în cazul în care se constă unul dintre cazurile prevăzute de C. muncii în art. 52.  Unul dintre cazuri este atunci când angajatorul îşi întrerupe sau reduce temporar activitatea, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare.

Potrivit ştirilor juridice au intervenit mai multe probleme cu privire la interpretarea dispoziţiilor de mai sus. Astfel, trebuie să avem în vedere ce condiţii trebuie îndeplinite pentru dispunerea suspendării pe motivul analizat şi dacă simpla imposibilitate de a asigura unui salariat realizarea sarcinilor de serviciu, fără a exista o întrerupere sau reducere temporară a activităţii se încadrează în ipotezele de mai sus? Mai mult …

1-adopie-cu-lacrimi-in-ochi-la-municipiu-un-consilier-local-si-sotia-infiaza-doi-copii-institutionalizati-dupa-un-an-de-incercari-cu-sistemulLegea nr. 57/2016, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, precum şi a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 283/2016, prevede o nouă situaţie în care este posibilă suspendarea contractului individual de muncă.

Astfel, la art. 51 alin. (1) din Codul muncii, se introduce o nouă literă: g) concediu de acomodare. De aceea contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa salariatului, la intrarea în concediul de acomodare. Acest nou tip de concediu este destinat angajaţilor care vor să adopte copii şi are o durată maximă de un an,  şi include o indemnizaţie lunară de 1.700 de lei.

Salariaţii şi persoanele care obţin venituri din activităţi independente sau activităţi agricole pot cere concediul de acomodare pe bază de cerere, ce trebuie să fie însoţită de certificatul de grefă în temeiul căruia se execută hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei, documentul care atestă mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare şi dovada intrării efective în concediu sau a suspendării activităţii.

Pentru neaacordarea concediului de acomodare, angajatorii riscă să fie sancţionaţi, de către inspectorii de muncă, cu o amendă între 1.000 şi 2.500 de lei.

calcul_bani_45654033055_86598400_99891300_62817400

În cazul în care s-a contestat în instanţă decizia disciplinară de desfacere a contractului individual de muncă, iar instanţa a dispus anularea deciziei, aceasta atrage implicit repunerea părţilor în situaţia anterioară cu obligarea la plata despăgubirilor egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate precum şi celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul. Pe lângă acestea, angajatorul este obligat şi la plata de daune morale.

Aceste dispoziţii îşi găsesc motivarea în faptul că, angajatul, ca urmare a desfacerii abuzive a contractului de munca a suferit un prejudiciu moral care constă în perioada de timp în care a fost supus stresului. Disfuncţionalităţile create în viaţa sa au fost produse de măsurile dispuse de angajator.

Daunele morale se pot acorda în cazul în care se constată reaua credinţă în relaţia cu salariatul, iar sancţiunea reprezintă un abuz de putere din partea angajatorului.

Ca urmare a abuzului exercitat de angajator, angajatul poate suferi un prejudiciu generat de suferinţele psihologice: tulburare de anxietate, disconfort emotional şi comportamental.

În concluzie, în cazul anulării deciziei, se pot cumula drepturile salariale cuvenite angajatului, salariile indexate până la data pronunţării hotărârii, cu daunele morale dispuse de instanţă.

 

justitieDecizia Curţii Constituţionale nr. 279/2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 431/2015.

Astfel Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-un dosar al Tribunalului Bihor – Secţia I civilă şi constată dispoziţiile art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, potrivit cărora:
(1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului în următoarele situaţii: […]
b) în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

În final Curtea admite excepţia de neconstituţionalitate și respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, acestea nefiind aplicabile în litigiul în cadrul căruia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate.

chnDacă pui lupul paznic la oi, nu trebuie să te miri când ajungi să rămâi fără nicio oaie. „M-am dumirit de ce găsești/Lupi, în păduri, puțini la noi:/Reprofilați în ciobănești/Azi mulți sunt paznici chiar…la oi.”(Nicolae Peiu)

Cam așa se întâmplă când angajezi un pădurar zelos să protejeze pădurile patriei. Mulți dintre ei ajung să se considere stăpâni absoluți peste copacii țării și decid, cu de la sine putere, câte păduri se taie. „Iarna, cu securile/Au tăiat pădurile,/Vara fac o mutră sumbră,/Că n-au unde sta la umbră.” (Vasile Larco).

Fenomenul defrișărilor ilegale a luat amploare și cei care săvârșesc astfel de abuzuri scapă adesea cu basma curată și continuă să exploateze conform propriului interes pădurile. Pagubele produse de acești așa-ziși pădurari sunt enorme, pentru că, pe lângă pagubele materiale, sunt și cele cu impact asupra mediului înconjurător. „De rupi din codru-o rămurea,/Îi pasă codrului de ea/Ca pădurarului, în…cot/Când taie hoții codrul tot.” (Gheorghe Băcneanu)

Instanțele de judecată Mai mult …

salariul minim

Poporului român îi place să facă haz de necaz și acest lucru l-a ajutat de cele mai multe ori să înfrunte cu zâmbetul pe buze vremuri mai puțin însorite. Când știi că iarna va bate la ușă, iar prin ferestre și buzunare va bate vântul te gândești „unde-s vremurile-acele…/Cu salarii garantate?/Rezolvăm probleme grele…/(De cuvinte-ncrucișate)” (Ioan Bălan).

În mod clar și legiuitorul s-a gândit la buzunarul cetățeanului și la iarna pe care toți o anunță că va veni cu surle și trâmbițe tocmai în decembrie (!) și a decis că a venit momentul să dispună majorarea salariului minim brut pe economie.

Astfel, prin Hotărârea de Guvern nr. 871/2013 privind salariul minim brut pe țară garantat în plată în 2014 publicată în Monitorul Oficial nr. 703 din 15.11.2013 s-a decis că începând cu 1 ianuarie 2014 salariul minim brut pe economie să crească de la 800 la 850 lei. Putem încadra decizia legiuitorului în categoria noutăți legislative pentru anul 2014! Și aceasta nu este singura, pentru că majorarea salariului minim brut pe țară se va face în două etape: prima de la 1 ianuarie 2014 când se mai dau câte 50 lei la fiecare salariu minim brut și a doua de la 1 iulie 2014 când acesta va ajunge la 900 lei! Practic, acest salariu va crește de la 800 lei cât este acum la 900 de lei la jumătatea anului viitor!

Rețineți că Mai mult …

În data de 21 ianuarie 2013 pe site-ul Ministerului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice  a fost publicat un proiect de HOTĂRÂRE pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
Potrivit actului normativ începând cu data de 1 februarie 2013, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 750 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,44 lei/oră. Începând cu data de 1 iulie 2013, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 800 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,74 lei/oră. Stabilirea, pentru personalul încadrat prin încheierea unui contract individual de muncă, de salarii de bază sub nivelul celui prevăzut mai sus constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei.