Incompatibilităţile reflectă acele situaţii în care un oficial public exercită mai multe funcţii în acelaşi timp, deşi este interzis de lege.
Incompatibilităţile privind demnităţile publice şi funcţiile publice sunt cele reglementate de Constituţie, de legea aplicabilă autorităţii sau instituţiei publice în care persoanele ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică îşi desfăşoară activitatea, precum şi de dispoziţiile prezentului titlu.
Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Iar contractul de munca incetează la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parțiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare; la data comunicării deciziei medicale asupra capacității de muncă în cazul invalidității de gradul I sau II.
Potrivit ultimelor noutăţi legislative, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor de mai sus.
A fost promulgată legea internshipului, care le permite firmelor şi instituţiilor publice să încheie contracte de internship cu tineri care au împlinit vârsta de 16 ani, activitatea unui intern fiind de cel mult 30 de ore pe săptămâni, dar nu mai mult de 6 ore pe zi.
Un număr de 27 milioane de angajaţi cu vârste între 15 şi 64 de ani din Uniunea Europeană aveau în 2017 un contract de muncă temporară, ceea ce reprezintă 14,3% din totalul angajaţilor din UE.
În România, care se află pe ultimul loc în rândul statelor membre la acest capitol, doar 1,2% din angajaţi având un contract de muncă temporară, arată datele publicate miercuri de Eurostat.
„Orice fel de meserie nu e rău omul să știe”, spune proverbul. Competențele suplimentare sunt apreciate pretutindeni, atunci când există. Ce-i de făcut atunci când se ivește, la nivelul unei organizații sau instituții, o problemă a cărei rezolvare este greu de găsit? Deși se spune că „nevoia te-nvață” (și adesea cam așa se întâmplă), în unele situații devine limpede că adevărata rezolvare nu poate veni decât de la un specialist. De la o persoană calificată. Este o soluție ce poate să coste, să se simtă la buzunar, dar… există, oare, o altă posibilitate?!
Începând cu 1 ianuarie 2018 legiuitorul a eliminat contribuțiile de asigurări pentru șomaj și contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale care erau datorate de angajatori. Față de aceste prevederi se impunea modificarea legii privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, deoarece lipsa unor corelări legislative ar duce la imposibilitatea stabilirii stagiului de cotizare pentru categoriile de persoane asigurate obligatoriu în sistemul asigurărilor pentru șomaj și pentru cele care se asigură facultativ în acest sistem și la imposibilitatea acordării indemnizației de șomaj persoanelor îndreptățite să primească acest drept.
Pentru a-și asigura un trai mai bun, mulți români au luat în ultimii ani drumul străinătății preferând să își ofere forța de muncă unor străini decât să rămână în țară. Lipsa locurilor de muncă, salariile nemotivante și dorința de a le asigura copiilor un trai mai bun decât au avut ei, i-au determinat pe români să plece din țară.
Statisticile arată că în prezent muncesc peste hotare între 3 și 4 milioane de români majoritatea alegând să lucreze în Italia, Spania sau Germania. Ținând cont de numărul impresionant de români care se află în afara granițelor, se impunea adaptarea legislației în materia firmelor care plasează forța de muncă românească în străinătate.
V-ați întrebat vreodată cum a apărut conflictul de interese în societatea românească? Octavian Paler a găsit răspunsul: „Politica nu are principii. Are numai interese.”Așa se face că auzim tot mai des cum aleși locali sau persoane cu funcții înalte în stat ajung să dea explicații cu privire la anumite situații în care planează suspiciunea că s-ar afla într-un conflict de interese.
Legiuitorul român a stabilit că ne aflăm în fața unui conflict de interese atunci când o persoană care exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială care ar putea influența îndeplinirea în mod obiectiv a atribuțiilor ce îi revin conform Constituției și altor acte normative.
De ani buni de zile statul acordă aceste ajutoare de stat care reprezintă un sprijin financiar acordat unei întreprinderi pe o durată de 3 ani fiscali consecutivi, iar valoarea sa nu depășește 200.000 euro. Sprijinul financiar este acordat de stat sau din resurse de stat, este selectiv și afectează comerțul între statele membre ale Uniunii Europene.
Legiuitorul a considerat util a preciza care este procedura în cazul în care se impune stopare și recuperarea acestor ajutoare de la întreprinderi. Aceste aspecte fac obiectul Ordinului Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat nr. 1238/2017 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a prevederilor art. 25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996. Acesta a fost publicat în Monitorul Oficial 793 din 6 octombrie 2017 și prevederile sale se aplică de la publicare.
Atunci când vrei să angajezi o bonă pentru copilul tău pare că te-ai înhămat într-o misiune imposibilă, pentru că îți dorești să găsești o persoană de încredere, astfel încât să stai liniștit că ai lăsat copilul pe mâini bune. În ultimii ani profesia de bonă are o căutare tot mai mare, motiv pentru care legiuitorul a trasat anumite condiții ce trebuiesc îndeplinite pentru a deveni bonă.
Astfel, în Monitorul Oficial 738 din 14 septembrie 2017 a fost publicată HG 652/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă ale cărei prevederi se aplică de la publicare.