Tag-Archive for » contract colectiv de muncă «

Guvernul a decis să modifice legea salarizării unitare. Anunțul a fost făcut de ministrul Sănătății, după discuții cu sindicaliștii.

Ministrul muuncii a declarat ca se are în vedere : “Acordarea unei sume compensatorii pentru toții angajații din sistemul sanitar care au înregistrat diminuări de venituri nete față de nivelul lunii februarie 2018. Suma compensatorie va acoperi integral diferența. Mai mult …

Începând cu 27 septembrie 2014, legea 124/2014 a stabilit că personalul ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza actelor normative privind salarizarea personalului din sectorul bugetar, urmează să fie exonerat de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială pe care ar trebui să le restituie ca urmare a constatării de către Curtea de Conturi sau de către alte instituții de control a unor prejudicii.

Caz practic

Autoritatea de Supraveghere Financiară a solicitat instanței să oblige pe pârât la plata sumei de 19.934 lei reprezentând primă de merit, de vacanță și cheltuieli de deplasare nedatorate.  Instanța a admis acțiunea acestuia obligându-l pe pârât să achite aceste sume de la data pronunțării hotărârii până la plata integrală a debitului. Mai mult …

justitie1
Una dintre atribuțiile Curții de Conturi este aceea de a efectua auditul financiar asupra conturilor anuale de execuție a bugetelor instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii. Sunt numeroase cazurile în care în urma acestor controale, Curtea de Conturi emite o decizie prin care stabilește că anumite drepturi cuprinse în contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unei instituții publice finanțate integral din venituri proprii (de exemplu, decontarea cheltuielilor pentru odihnă și tratament) au fost acordate ilegal ținând cont de dispozițiile legii privind salarizarea în instituțiile publice.

Problema care a generat controverse în practică și a necesitat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) pentru lămurire a fost aceea dacă decizia dată de Curtea de Conturi în condițiile expuse mai sus lipsește de efecte prevederile din contractul colectiv de muncă prin care acele drepturi au fost stabilite, în contextul în care nulitatea acelor clauze nu a fost constatată de o instanță judecătorească. Dacă răspunsul la această nelămurire ar fi afirmativ, ÎCCJ a fost întrebată cui aparține răspunderea pentru sumele achitate în baza acestui contract colectiv de muncă: angajatului sau angajatorului? Mai mult …

salarizare-bugetari
Majoritatea românilor visează cu ochii deschiși la o mărire a salariului, pentru că, în fiecare lună, după ce încasează leafa pățesc ca în epigrama lui Gheorghe Gurău: „Diminuat și fără vlagă,/Salariul mă luă la rost:/-Mai lasă-mă în pace, dragă,/Ce tragi de mine ca un prost! ”

Iată că legiuitorul s-a gândit că este momentul ca  anumiți bugetari să beneficieze de mărirea salariului. Firește că acest fapt va duce la bucurii pentru unii și invidii pentru alții care se vor simți dați la o parte și nedreptățiți. Este recomandat ca în viață să înveți să te poți bucura de ceea ce ai și obții prin munca ta fără să numeri realizările semenilor și banii acestora.  „De obicei oamenii nu se bucură atât de ceea ce au,  cât se amărăsc cu gândul la ceea ce nu au.”  (Belinski) Mai mult …

images (14)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, a admis prin Decizia nr. 17/2016 sesizările conexe formulate de Curtea de Apel Constanţa – Secţia I civilă şi, în consecinţă, a stabilit că:

“În interpretarea prevederilor art. l, art. 21 şi art. 26 lit. h) raportat la prevederile art. 64 din Legea nr. 94/1992, a prevederilor art. 132, art. 138 alin.(5) art. 142, art. 148, art. 151 şi art. 152 din Legea nr.62/2011 şi a prevederilor art.229 alin. (4), art.254 şi art.268 alin. (l) lit. d) din Codul Muncii, republicat, o decizie a Curţii de Conturi, emisă în exercitarea atribuţiilor sale de control, prin care s-a stabilit că anumite drepturi prevăzute în contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unei instituţii publice finanţate integral din venituri proprii au fost acordate nelegal, raportat la prevederile legale privind salarizarea în instituţiile publice, nu lipseşte de efecte clauzele contractului colectiv de muncă prin care acele drepturi au fost stabilite, a căror nulitate nu a fost constatată de către instanţele judecătoreşti, în condiţiile legii.
În interpretarea prevederilor art. 138 alin. (3)-(5) şi art.142 alin.(2) din Legea nr. 62/2011, nulitatea unei clauze a contractului colectiv de muncă negociate cu nerespectarea art. 138 alin. (1)-(3) din Legea nr. 62/2011 poate fi cerută de către părţile interesate, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de excepţie, respectiv poate fi invocată de către instanţă, din oficiu, pe durata existenţei contractului colectiv de muncă.”

Lei

Odată cu criza economică, când Guvernul a trebuit să strângă cureaua, în anul de grație 2010 bugetarilor li s-au tăiat veniturile salariale, fapt ce a generat nemulțumiri și a dus la sesizarea CCR care a decis că măsura restrângerii unor drepturi ale personalului bugetar poate avea doar caracter temporar fiind obligatorie revenirea la nivelul inițial al acestor drepturi. În acest context, legiuitorul a adoptat OUG 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale care a intrat în vigoare la 18 mai 2012, dată la care a fost și publicată în Monitorul Oficial.

Știrile juridice prevăd că s-a decis ca salariile brute de bază/soldele funcției de bază/indemnizațiile de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice să se majoreze în două etape: cu 8% începând cu 1 iunie 2012 față de nivelul acordat pentru luna mai 2012  și cu 7,4% începând cu 1 decembrie 2012 față de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012. Cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor  care fac parte din salariul brut, precum și solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se vor majora dacă personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Mai mult …

cod procedura civilaDreptul la concedii plătite, la grevă, la libertatea de asociere și alte drepturi sociale care astăzi ni se par firești, au avut o istorie zbuciumată în timp, fiind câștigate prin lupta asiduă a sindicaliștilor. Istoria a consemnat faptul că prima grevă semnalată pe teritoriul României a fost cea a pantofarilor din Sibiu în 1853. Dreptul oamenilor de a se putea grupa în asociații cu interese comune a fost recunoscut chiar prin Constituția din 1866 în Vechiul Regat, iar în Transilvania  acest drept a devenit realitate în 1873, chiar dacă nu exista o lege a sindicatelor. Mai mult …

Anual, după controalele efectuate de către instituțiile de inspecția muncii, suntem în ipostaza în care ni se recomandă să încheiem contracte colective de muncă la nivel de unitate, dacă avem peste 21 de angajați. Scopul acestei recomadări este bine determinat și bine intenționat, în sensul respectării normelor constituționale, art. 41 alin. (5) din Constituția României prin care se garantează dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective, și a directivelor europene și internaționale. Astfel, Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, și Legea nr. 62/2011 – a dialogului social, respectă:

  1. Directiva 2009/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009;

  2. Convenția O.I.M. nr. 154/1981 privind promovarea negocierii colective;

  3. Convenția O.I.M. nr. 98/1949 privins aplicarea principiilor de drept de organizare și negociere colectivă;

  4. Recomandările O.I.M. ș.a.

Până la data abrogării Legii nr. 130/1996 – privind contractele colective de muncă și implicit a Contractului Colectiv de Muncă unic la nivel național angajații s-au aflat sub umbrela protectivă a legii, putându-se organiza mai ușor, având un reper referitor la conținutul minim al unui contract colectiv de muncă și beneficiind de câteva normative favorabile. Contractul colectiv de muncă unic la nivel național prevedea un minim de avantaje, pe care astăzi cu greu poți să le mai obții din partea angajatorului, cum ar fi:

  • zilele libere acordate pentru diverse evenimente deosebite fericite sau nefericite;

  • micile ajutoare acordate de lege pentru deces, naștere copil ș.a.;

  • un minim de 5% spor de vechime.

În prezent, nici Codul muncii, nici Legea dialogului social nu prevăd care ar fi minimul de cerințe pe care ar trebui să-l conțină contractul colectiv, cele două acte normative expunând doar definiția și procedura de negociere obligatorie. Legea nr. 53/2003 și Legea nr. 62/2011 enunță câteva din cerințele ce ar trebui să reprezinte conținutul contractului colectiv de muncă:

  • condițiile de muncă;

  • salarizare;

  • alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă.

De asemenea, Codul muncii republicat prevede ca cerințele enunțate în paragraful anterior să fie incluse alternativ fie în regulamentul intern, fie în contractul colectiv de muncă.

Plecând de la faptul că dispozițiile contractului colectiv de muncă la orice nivel, chiar și de unitate, pot stabili drepturi și obligații numai în limitele și condițiile prevăzute de lege, adică prevăzute de Codul Muncii, Legea nr. 62/2011, Legea nr. 31/1991, Legea nr. 263/2010, putem considera că acesta trebuie să conțină clauze cu privire la:

  • durata contractului;

  • modificarea, prelungirea, încetarea contractului;

  • procedura de negociere a contractului;

  • încheierea, executarea, modificarea, suspendarea, încetarea contractului individual de muncă;

  • drepturile și obligațiile salariatului;

  • drepturile și obligațiile angajatorului;

  • timpul de muncă și timpul de odihnă;

  • munca suplimentară și de noapte;

  • repausurile și sărbătorile legale;

  • condițiile de salarizare;

  • sănătatea și securitatea în muncă;

  • formarea profesională;

  • răspunderea disciplinară.

Procedura de negociere colectivă, conform dispozițiilor Legii dialogului social, presupune parcurgerea următoarelor etape:

  1. angajatorul convoacă, într-un termen de cel puțin 45 de zile, pe reprezentanții salariaților. Dacă acesta nu inițiază negocierea, aceasta poate începe la cererea scrisă a reprezentanților salariaților;

  2. la prima ședință se stabilesc informațiile publice și cu caracter confidențial, pe care angajatorul le va pune la dispoziția reprezentanților salariaților, și componența echipelor de negociere, durata negocierilor, sedințele ulterioare

  3. la următoarele ședințe se negociază clauzele contractului colectiv de muncă până ajung la un consens. Totul se consemnează în procese verbale de ședință.

Procesul de negociere colectivă la nivel de unitate este greoi și, de cele mai multe ori, rămâne în stadiul de negociere. Patronatul, de regulă, respinge revendiarea reprezentanților salariaților ca fiind în mod vădit prea ridicată. Reprezentanții salariaților, aleși după un lung proces de convingere, resping la fel de vehement oferta patronatului ca fiind inacceptabilă. De obicei, după prima rundă de negocieri salariații sunt dezamăgiți și acordă un vot de neîncredere reprezentanților lor, iar contractul colectiv de muncă la nivel de unitate rămâne nesemnat. În cazul nostru, eșecului i se aplică principiul bunei-credințe în negocieri, ceea ce presupune că părțile nu sunt obligate să încheie contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.

În situația în care contractul colectiv de muncă la nivel de unitate se încheie în formă scrisă se înregistrează prin grija părților la inspectoratul teritorial de muncă.

Având în vedere procesul greoi de negociere și că un contract colectiv de muncă la nivel de unitate se reglementează concomitent cu regulamentul intern și contractul individual de muncă și cuprinde aceleași clauze, ce rost mai are să se încheie o astfel de convenție? Mai mult, având în vedere situația economică și rata crescută a șomajului, angajații nu îndrăznesc să-și asume nici calitatea de reprezentanți și nici să solicite condiții puțin mai avantajoase.

Potrivit art. 139 din Codul muncii, modificat prin Legea 147/2012, începând cu anul curent, ziua de 30 noiembrie este zi de sărbătoare legală stabilită prin lege şi se acordă în temeiul legii.
Acest lucru poate fi înregistrat în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate prin încheierea unui act adiţional la contract sau  înregistrat în regulamentul intern prin decizia angajatorului.
Aşadar, conform art. 143 din Legea 62/2011 a dialogului social contractele colective de muncă şi actele adiţionale se încheie în formă scrisă şi se înregistrează la inspectoratul teriotorial de muncă – contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, şi la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Socile în cazul contractelor colective de muncă încheiate la nivelul grupurilor de unităţi şi al sectoarelor de activitate.
Prin urmare, actul adiţional de completare a contractului colectiv de muncă la nivel de unitate va fi înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă.
Potrivit dispoziţiilor art. 260 alin. (1) lit. g) si h) din Codul muncii , încălcarea de către angajator a prevederilor art. 139 şi art. 142 din Codul muncii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.