În Monitorul Oficial, Partea I nr. 418 din 28 mai 2019, a fost publicată Legea nr. 111/2019 pentru modificarea alin. (1) al art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.
După modificare, art. 35 alin. 1 și 2 din Legea nr. 165/2013 vor avea următorul conținut:
„Art. 35. – (1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află imobilul, în termen de 30 de zile de la data comunicării.
Contractul pentru autostradă Sibiu-Pitești trebuia semnat de duminică 17 martie, însă acest lucru nu s-a întâmplat.
Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că se impune respingerea, ca inadmisibilă în principiu a contestației în anulare formulată de contestatorul condamnat împotriva deciziei de condamnare pronunțată în primă instanță, reținând, prin interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 431 C.proc.pen., respectiv, art. 432 C.proc.pen., pe de o parte că atât încheierea prin care se dispune admiterea în principiu a contestației în anulare, cât și decizia prin care se dispune respingerea, ca inadmisibilă a contestației în anulare, în cadrul procedurii de examinare a admisibilității în principiu sunt hotărâri definitive nesupuse căii de atac a apelului, iar pe de altă parte reține că deși dispozițiile art. 432 alin. (4) C. proc. pen. stabilesc faptul că sentința dată în contestația în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă, aceste dispoziții reglementează procedura de judecare a contestației în anulare după parcurgerea procedurii prealabile, și anume admiterea în principiu, or în cauză nu este depășit momentul procedural al admisibilității în principiu, motiv pentru care nu sunt aplicabile în cauză. 
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în vederea exercitării controlului judiciar de către instanţa ierarhic superioară, că motivarea hotărârii judecătoreşti trebuie să se realizeze într-o manieră clară şi coerentă, ca o garanţie împotriva arbitrariului pentru părţile în proces, întrucât le furnizează dovada că solicitările şi mijloacele lor de apărare au fost serios examinate de judecător. În speță, deşi instanţa de fond a pronunţat o soluţie asupra obiectului cererii de chemare în judecată, motivele expuse în cuprinsul sentinţei recurate nu permit urmărirea silogismului logic prin care instanţa a ajuns la această soluţie şi nu dovedesc că judecătorul fondului a analizat, în mod efectiv, argumentele expuse de reclamant. Astfel, instanţa de fond nu a procedat la o analiză efectivă a susţinerilor şi apărărilor invocate de părţi, ceea ce se poate observa din parcurgerea considerentelor hotărârii, care, în fapt, reprezintă o reproducere a apărărilor formulate de pârât prin întâmpinarea depusă în faţa instanţei de fond, impunându-se soluția casării hotărârii și trimiterii cauzei pentru rejudecare aceleiași instanțe. 
Examenul de bacalaureat a luat naștere în 17 martie 1801 printr-un decret al lui Napoleon Bonaparte, act ce a pus bazele învățământului modern în Franța. La noi, în perioada interbelică, liceul era considerat o școală de cultură generală, iar specializarea se făcea ulterior fie în școli speciale, fie la universitate.
Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în temeiul dispoziţiilor art. 250 alin. (51) C. proc. pen., în cazul în care, până la soluţionarea contestaţiei împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a dispus luarea unei măsuri asigurătorii, a fost sesizată instanţa prin rechizitoriu, competenţa de soluţionare a contestaţiei îi revine judecătorului de cameră preliminară învestit în faza procesuală a camerei preliminare.
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că legiuitorul a conferit organului de soluţionare a contestaţiei administrative un drept de apreciere asupra oportunităţii adoptării măsurii de suspendare, cu obligaţia acestuia de a motiva soluţia respectivă. Simplul fapt al sesizării organelor de urmărire penală nu echivalează cu dovedirea existenţei indiciilor de săvârşire a unei infracţiuni. În speţă, nu s-a probat existenţa indiciilor de săvârşire a unei infracţiuni, în condiţiile în care în perioada de timp scursă de la data formulării plângerilor penale (în anii 2009 şi 2010) şi până în prezent (februarie 2018), bănuiala existenţei unor fapte de natură penală nu a fost confirmată prin începerea urmăririi penale. 
Numărul candidaţilor cu media generală 10 la Evaluarea Naţională a crescut, după soluţionarea contestaţiilor, de la 319 la 345, se arată într-un comunicat al Ministerului Educaţiei Naţionale.
Poate că nu întotdeauna este foarte evident, dar viața este o sumă de concursuri, de examinări. Pentru că toate încercările existenței pot fi considerate examene în urma cărora fie ne păstrăm statutul deja dobândit, fie retrogradăm, fie (în cazul cel mai fericit) promovăm, trecem la nivelul următor. Acolo ne așteaptă alte probe, alte încercări. Așa e viața. O școală. O sumă de concursuri, examinări, încercări mai mult sau mai puțin dificile.