Tag-Archive for » contencios administrativ «

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nu se poate da curs solicitării de sesizare a Curții Constituționale cu neconstituționalitatea dispozițiilor art. 483 alin. 2 teza a III-a C. proc. civ., din moment ce norma legală nu este în vigoare, fiind amânată de la aplicare până la 1 ianuarie 2019 (conform OUG nr. 95/2016). Aceasta deoarece potrivit art. 29 alin. 1 Legea nr. 47/1992: „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia”. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că lipsa acordului părţilor expres şi prealabil (dat în formă scrisă prin cererea de recurs, întâmpinare sau răspunsul la întâmpinare) la judecarea recursului conform procedurii reglementate de art. 493 alin. 6 C. proc. civ. (judecarea în procedura de filtru) constituie motiv de admitere a contestaţiei în anulare, întrucât se încalcă atât principiile contradictorialităţii şi a disponibilităţii părţilor în procesul civil, dar şi principiul consacrat constituţional al publicităţii şedinţelor de judecată. În speţă, cererea de judecare în lipsă a cauzei nu poate substitui acordul prevăzut de Codul de procedură civilă. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că legiuitorul a conferit organului de soluţionare a contestaţiei administrative un drept de apreciere asupra oportunităţii adoptării măsurii de suspendare, cu obligaţia acestuia de a motiva soluţia respectivă. Simplul fapt al sesizării organelor de urmărire penală nu echivalează cu dovedirea existenţei indiciilor de săvârşire a unei infracţiuni. În speţă, nu s-a probat existenţa indiciilor de săvârşire a unei infracţiuni, în condiţiile în care  în perioada de timp scursă de la data formulării plângerilor penale (în anii 2009 şi 2010) şi până în prezent (februarie 2018), bănuiala existenţei unor fapte de natură penală nu a fost confirmată prin începerea urmăririi penale. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că pentru stabilirea instanţei competente – în situaţia în care persoana care se consideră vătămată înţelege să cheme în judecată atât o autoritate publică locală, cât şi una centrală – este esenţială identificarea actului administrativ contestat, tipic sau asimilat, în accepţiunea art. 2 alin. 1 lit. c) şi lit. i) şi art. 2 alin. 2 din Legea nr. 554/2004. În speță, față de obiectul principal al cererii – anularea actului administrativ emis de pârâta Garda Forestieră Braşov, respectiv o adresă pe care reclamanta o apreciază a fi un refuz nejustificat de acordare a unor drepturi – competenţa materială de soluţionare a cauzei aparţine tribunalului administrativ-fiscal, fiind determinată de poziţionarea în sistemul autorităţilor publice a emitentului actului administrativ contestat, în cazul de faţă Garda Forestieră Braşov, autoritate publică locală. Mai mult …

Legea contenciosului administrativ, potrivit ultimelor noutăţi legislative a suferit unele modificări. Astfel, Legea nr. 212/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 658/2018 a modificat şi completatLegea nr. 554/2004.

Conform noilor modificări, actul administrativ va avea următoarea definiție: actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridic. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că există un exces de putere al organelor administrativ fiscale, conform art. 2 lit. n) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, în situația în care cercetarea penală nu a fost finalizată timp de 4 ani, încălcându-se criteriul proporționalității între interesul public al menținerii suspendării în raport de o sesizare penală nesoluționată și interesul privat și legitim al recurentei care privește stabilirea cu certitudine a obligațiilor fiscale.

Decizia nr. 152 din data de 23 ianuarie 2018 pronunțată de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justitție, având ca obiect anulare decizie suspendare.

Actele administrative pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ iar în urma admiterii acţiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative, executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Iar, dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a amenzii şi de acordare a penalităţilor debitorul nu execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu, instanţa de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce se va datora statului şi suma ce i se va datora lui cu titlu de penalităţi, prin hotărâre dată cu citarea părţilor. Totodată, prin aceeaşi hotărâre, instanţa va stabili, în condiţiile art. 891 din Codul de procedură civilă, despăgubirile pe care debitorul le datorează creditorului pentru neexecutarea în natură a obligaţiei. Mai mult …

De-a lungul vremii oamenii au înțeles că „nu contează cine votează, contează cine numără voturile.”(Stalin) Întotdeauna vor exista și persoane nemulțumite de ceea ce s-a petrecut în procesul electoral și vor dori să își facă dreptate apelând la instanța de judecată.

Este și cazul candidaturilor admise sau respinse prin decizii de către birourile electorale. Legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale prevede că aceste contestații se soluționează în 48 de ore de la înregistrare de către judecătoria, respectiv tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripția electorală. Această hotărâre nu se comunică. Mai mult …

V-ați întrebat vreodată cum a apărut conflictul de interese în societatea românească? Octavian Paler a găsit răspunsul: „Politica nu are principii. Are numai interese.”Așa se face că auzim tot mai des cum aleși locali sau persoane cu funcții înalte în stat ajung să dea explicații cu privire la anumite situații în care planează suspiciunea că s-ar afla într-un conflict de interese.

Legiuitorul român a stabilit că ne aflăm în fața unui conflict de interese atunci când o persoană care exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială care ar putea influența îndeplinirea în mod obiectiv a atribuțiilor ce îi revin conform Constituției și altor acte normative. Mai mult …

Revizuirea este o cale extraordinară de atac prin care se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și reluarea judecății. O particularitate o reprezintă materia contenciosului administrativ unde pe lângă motivele de revizuire prevăzute de legiuitor în Codul de procedură civilă se adaugă și cel cu privire la pronunțarea hotărârilor rămase definitive și irevocabile prin încălcarea principiului priorității dreptului comunitar.

Cererea de revizuire se introduce în termen de 15 zile de la comunicare și se soluționează de urgență și cu precădere în maxim 60 de zile de la înregistrare. Mai mult …