În Monitorul Oficial nr. 453/2023 a fpst publicat Ordinul nr. 1447/2023 prevede modificarea şi completarea unor reglementări privind documentele financiar – contabile.
Reconstituirea este obligatorie pentru documentele financiar – contabile pierdute, sustrase sau distruse, care se află în termenul de păstrare prevăzut de legea contabilităţii.
Ordinul nr. 1768/2021 prevede aprobarea competenţelor de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a amenzilor prevăzute de Legea contabilităţii nr. 82/1991.
Ordinul nr. 1240/2021 prevede unele prevederi aplicabile persoanelor care optează pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic.
Ministerul Finanțelor Publice a lansat în dezbatere publică proiectul de Ordin pentru modificarea și completarea reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici.
Normele metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia au fost completate de Ordinul nr. 27/2021.
În Monitorul Oficial nr. 1041/2020 a fost publicată Legea nr. 238/2020 pentru modificarea art. 28 alin. (2) din Legea contabilităţii nr. 82/1991.
În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 792 din data de 17 septembrie 2018 a fost publicat Ordinul nr. 3067/2018 pentru completarea unor reglementări contabile.
Au fost modificate Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate:
– prin introducerea unei noi subsecțiuni 4.13.6. „Distribuirea de dividende în cursul exercițiului financiar”;
– în Planul de conturi general cuprins la punctul 594 se introduce contul 463 „Creanțe reprezentând dividende repartizate în cursul exercițiului financiar” (A);
– la capitolul 16 „Funcțiunea conturilor” se introduce funcțiunea contului 463 „Creanțe reprezentând dividende repartizate în cursul exercițiului financiar”;
– introducerea pct. 602 cu privire la entitățile care au optat, potrivit legii, pentru repartizarea trimestrială de dividende.
Aristotel, profesorul lui Alexandru cel Mare și întemeietorul științei politice, nutrea convingerea că nu există plăcere fără activitate și că plăcerea duce la desăvârșire orișice muncă. Lăsând la o parte faptul că există numeroși indivizi care-și găsesc plăcerea în cea mai nepăsătoare inactivitate, mai există și activități pe care cu greu îți poți imagina că le-ar face careva cu plăcere.
În tagma acestor activități mai greu aducătoare de plăcere, de pasiune, un loc de cinste este ocupat de către corvezile birocratice. Dar poate, cu timpul, te poți antrena chiar și să-ți placă să tot completezi la registre, evidențe și declarații fiscale (fiind șanse ceva mai mari să se petreacă un așa miracol dacă vei fi plătit pentru asta). Cinstit vorbind, există un milion (cel puțin) de activități mai plăcute.
Din ianuarie 2012 s-a decis alinierea României la standardele internaționale de raportare financiară. Regulile de întocmire, aprobarea, auditarea statutară și publicarea situațiilor financiare anuale și a situațiilor financiare consolidate ale băncilor, persoane juridice române, organizațiilor cooperatiste de credit, băncilor de economisire și creditare în domeniul locativ, băncilor de credit ipotecar, sucursalelor din România ale instituțiilor de credit străine, sucursalelor din străinătate ale instituțiilor de credit, persoane juridice române se aplică din 2012.
Legiuitorul a stabilit noi reglementări cu privire la aceste aspecte prin Ordinul BNR nr. 7/2016 privind modificarea şi completarea Ordinului Băncii Naţionale a României nr. 27/2010 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aplicabile instituţiilor de credit, şi a Ordinului Băncii Naţionale a României nr. 6/2015 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. Acesta a fost publicat în Monitorul Oficial 832 din 20 octombrie 2016 și se aplică începând cu 1 ianuarie 2017.
Din cele mai vechi timpuri, oamenii au știut cum să pună în practică principiile contabilității de astăzi folosindu-și imaginația și obiectele pe care le aveau la îndemână. În antichitate, grecii, perșii și incașii țineau contabilitatea cu ajutorul unor sfori înnodate de diferite culori care jucau rolul unor registre de evidență contabilă. În Mesopotamia calculele erau ținute pe tăblițe de argilă umedă care erau apoi uscate. Grecii și romanii foloseau și tăblițe cerate și din marmură pe care erau trecute informații privind numele părților implicate în tranzacție, categoriile de obiecte vândute și cantitatea vândută.
Când s-au dezvoltat schimburile comerciale s-a trecut de la simpla însemnare a datelor la contabilitatea memorială și apoi la cea în partidă simplă și dublă. Bancherii din Florența țineau cea mai veche contabilitate și încă din 1211 aceștia foloseau termenii „dare” și „avere”, cunoscuți azi ca „debit” și „credit.”