Tag-Archive for » constituţionalitate «

Președintele României, a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică și pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Bacău, în domeniul public al județului Bacău, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

În temeiul dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, formulez următoarea Mai mult …

Curtea Constituţională a României a admis parţial sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu modificările aduse Legii referitoare la Codul de procedură civilă.

CCR precizează că a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată, constatând că dispoziţiile art. I pct. 37 şi pct. 58 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. În schimb, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că art. III pct. 3 şi pct. 4 din actul normativ sunt neconstituţionale.

 

Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) cu privire la legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, anunţă Administraţia Prezidenţială.

„Pentru a decela competenţele constituţionale ale celor două secţii ale Consiliului Superior al Magistraturii prin raportare la rolul constituţional general al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, trebuie interpretate dispoziţiile art. 133 alin. (2) lit. a) şi ale art. 134 alin. (2) din Legea fundamentală. Analiza coroborată a celor două texte constituţionale relevă faptul că cele două secţii ale Consiliului Superior al Magistraturii nu se compun din toţi membrii CSM, ci exclusiv din cei 14 membri aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat. Nouă judecători fac parte din Secţia pentru Judecători şi cinci procurori fac parte din Secţia pentru procurori. Mai mult …

Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile articolului 37 alineatul 3 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 sunt neconstituţionale.

Potrivit unui comunicat de presă al CCR, dispoziţiile în cauză, care spun că ‘Funcţiile didactice pentru corpul instructorilor militari din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, condiţiile care se cer pentru ocuparea acestora, normele didactice, competenţele şi responsabilităţile se stabilesc prin instrucţiuni proprii’, încalcă dispoziţiile art.73 alin.(3) lit.t), coroborate cu ale art.118 alin.(2) din Constituţie, potrivit cărora statutul cadrelor militare se stabileşte prin lege organică.

 

În procedura camerei preliminare, judecătorul de cameră preliminară, soluţionează cererile şi excepţiile formulate ori excepţiile ridicate din oficiu, în camera de consiliu, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părţilor şi ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum şi ale procurorului.

Această procedură, fiind una relativ recentă a atras mai multe critici. Potrivit ştirilor juridice, s-a arătat că art. 346 alin. 1) C. procedură penală încalcă prevederile constituţionale, argumentându-se că judecătorul de drepturi şi libertăţi se substituie instanţei. Mai mult …

Legislaţia penală prevede posibilitatea de a face plângerea împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată.

Astfel, art. 340 alin. 1) C. procedură penală prevede că persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă. Mai mult …

 images-35Motivarea Deciziei privind iniţiativa cetăţenească a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 857/2016.

Expunerea de motive

Potrivit expunerii de motive care însoţeşte propunerea legislativă a cetăţenilor, aceasta a fost iniţiată pentru a înlătura orice echivoc pe care utilizarea termenului de “soţi” în cuprinsul art. 48 alin. (1) din Constituţie ar putea să-l creeze în conturarea noţiunii de “familie”, a raportului dintre “familie” şi dreptul fundamental al bărbatului şi al femeii de a se căsători şi de a întemeia o familie. Se arată că prin înlocuirea termenului de “soţi”, cu expresia “bărbat şi femeie“, se asigură implementarea precisă şi literală a unor expresii consacrate cu puterea unor garanţii imuabile destinate ocrotirii familiei, recunoscută drept “elementul natural şi fundamental al societăţii” în art. 16 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. În acelaşi sens, şi în România, doar “bărbatul şi femeia” împreună se bucură de recunoaştere şi garantarea universală a dreptului de a se căsători şi de a întemeia o familie pe baza unor importante considerente de natură istorică, culturală şi morală specifice societăţii româneşti. Mai mult …

Ceremonia de validare a Presedintelui Traian Basescu in functia de sef al statului pentru al doilea mandat de cinci ani, la sediul Curtii Constitutionale din Bucuresti
La 20 iulie, plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere Sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. II pct. 1, pct. 5 şi pct. 15 din Legea pentru completarea OUG nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995.

Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. II pct. 1, pct. 5 şi pct. 15 din Legea pentru completarea OUG nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 sunt neconstituţionale.

Cu privire la neconstituţionalitatea referitoare la art. II pct. 1 din legea examinată, Curtea a reţinut că încalcă valori fundamentale, ocrotite de Codul penal, valori de rang constituţional, precum statul de drept, democraţia, respectarea Constituţiei şi a legilor, care sunt consacrate prin art. 1 alin. (3) şi (5) din Legea fundamentală. Mai mult …

justitie1

Valeriu Zgonea, fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor a sesizat CCR cu privire la modificarea Regulamentului Camerei, invocând faptul că prin modificările aduse Regulamentului Camerei Deputaţilor se încalcă prevederi ale CCR.

Acolo sunt câteva noţiuni care au fost modificate neregulamentar de Comisia de regulament şi au fost încălcate de la art. 85 până la art. 155. Am atras atenţia că sunt câteva expresii care redefinesc dreptul şi CCR este singura care se poate pronunţa asupra constituţionalităţii modificărilor aduse Regulamentului Camerei. Modificările care au fost făcute nu respectă spiritul Constituţiei, din punctul meu de vedere. Ele sunt aplicabile, ieri a fost făcută revocarea preşedintelui, ceea ce înseamnă că din expresia pe care o folosesc constituţionaliştii este un act legal şi regulamentar, dar neconstituţional”, a precizat Valeriu Zgonea.

Sesizarea va fi judecată pe 21 iunie.

2013_12_03_senat_-_sedinta_1_rsz

Biroul Permanent al Senatului urmează să stabilească un calendar al dezbaterii OUG privind interceptările şi să sesizeze comisiile de specialitate spre avizare şi raport.

Senatorul UNPR Ruxandra Jipa, membră a Comisiei juridice, spune că ordonanţa este neconstituţională. “Nu trebuie să dai ceva peste Constituţie. De moment, de nemoment … nu asta e important. Important este că nu poţi să modifici o lege organică prin ordonanţă de urgenţă. Nici nu mai comportă alte discuţii”, a susţinut Jipa.

Membru al Biroului Permenant al Senatului, al Comisiei juridice, dar şi al comisiei pentru constituţionalitate, libertăţi civile şi monitorizare a executării hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului, Ioan Chelaru, a anunţat că se va face analiză extrem de serioasă în privinţa caracterului de constituţionalitate al ordonanţei privind interceptările.

Însă, liberalul Cătălin Boboc este de altă părere în ceea ce priveşte centrul de interceptări şi atribuţiile acordate SRI în procesul de urmărire penală. “Să nu uităm că în vremurile pe care le trăim, SRI are mare nevoie de aşa ceva şi noi, România, avem mare nevoie de aşa ceva. Trăim într-o perioadă, într-o zonă tulbure”, a spus Boboc.

După dezbaterea în comisii, ordonanţa de urgenţă va fi supusă votului în plenul Senatului, în calitate de primă camera sesizată. Forul decizional este Camera Deputaţilor.