Tag-Archive for » Constituţie «

Motivarea deciziei Curţii Constituţionale care a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA şi care stabileşte că preşedintele trebuie să o revoce pe aceasta, a fost publicată de CCR. Mai mult …

Dispunerea măsurilor asigurătorii au ca scop evitarea ascunderii, distrugerii, înstrăinarii sau sustragerii de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse.

Art. 249 C. procedură penală prevede că procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune. Mai mult …

Curtea Constituţională a României a amânat pentru 31 mai deliberările în cazul sesizării preşedintelui Klaus Iohannis privind modificările la Legea administraţiei publice locale şi Statutul aleşilor locali, au precizat, oficiali ai CCR.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis luna trecută la CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale 215/2001 şi a Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, motivând că se încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5), art. 121 alin. (1) şi (2) şi art. 122 alin. (2) din Constituţie.

Eroii care  au luptat la revoluţia din 1989 sunt recompensaţi prin lege, mai exact Legea recunoştinţei faţă de eroii – martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004.

De-a lugul timpului acest act normativ a suferit unele mdificări, cea mai semnificativă fiind adus prin OUG nr. 95/2014. Această ordonanţă a fost contestată pe motiv de neconstituţionalitate susţinându-se că se aduce atingere substanţei exercitării dreptului legal câştigat. Mai mult …

Necesitatea institutiei camerei preliminare a plecat de la faptul că în reglementarea anterioara a Codului de procedură penală există posibilitatea ca după sesizarea instanţei, deci în faza de judecată, să se invoce argumente juridice în temeiul cărora dosarul să se restituie la parchet. Unele dinrte cele mai invocate motive se refereau la legalitatea administrării probelor, faptul că nu existau dovezi suficiente care să susţina acuzaţiile aduse inculpatului ori starea de fapt era greţit reţinută.

Astfel, obiectul procedurii camerei preliminare il constituie verificarea legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor ori efectuării actelor de către organele de urmărire penală.
În acelaşi sens, în conformitate cu principiul celerităţii rezolvării cauzelor penale, conform art. 343 Cod procedura penala, durata procedurii în camera preliminara este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanţă. Mai mult …

Statutul procurorilor și judecătorilor a stabilit care sunt condițiile cu privire la delegarea, detașarea și transferul acestora. Legea prevede că atunci când o judecătorie sau un tribunal nu poate funcționa normal din cauza absenței temporare a unor judecători, a existenței unor posturi vacante, președintele curții de apel, la propunerea președintelui instanței în cauză din circumscripția acelei curți de apel, poate delega judecători de la alte instanțe din acea circumscripție, cu acordul scris al acestora.

Delegarea la instanțe din circumscripția altei curți de apel are loc cu acordul scris al judecătorilor, de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la solicitarea președintelui curții de apel în circumscripția căreia se cere delegarea și cu avizul președintelui curții de apel unde aceștia funcționează. Regula este că delegarea judecătorilor are loc pentru cel mult 90 de zile într-un an și poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 90 de zile. Mai mult …

Sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” din cuprinsul legii privind exercitarea profesiei de avocat contravine dispozițiilor constituționale, redactarea acesteia fiind lipsită de claritate și precizie, se arată în motivarea deciziei Curții Constituționale a României (CCR) de admitere a excepției.

În motivare se arată că: “Curtea constată că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” din cuprinsul art.14 lit.a) din Legea nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, este neconstituțională și contravine dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție, redactarea acesteia fiind lipsită de claritate și precizie, având în vedere că nu se precizează în mod clar acele infracțiuni intenționate care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat”.

Textul moţiunii de cenzură a fost publicat, ieri după-amiază, în Monitorul Oficial, moment din care actualul cabinet are atribuţii limitate până la învestirea unui nou guvern.

Textul moţiunii de cenzură “România nu poate fi confiscată! Apărăm democraţia şi votul românilor”, adoptată ieri de către Parlament, a fost trimis la Monitorul Oficial, sub semnătura preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului, care a publicat-o.

Situaţia actuală a guvernului este descrisă în articolul 110 din Constituţie care prevede că “Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate (…) Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.”

Hotărârile judecătoreşti definitive pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura penală, cât şi cu privire la latura civilă. Însă cazuri de revizuire sunt strict şi limitativ prevăzute de lege.

Revizuirea nu de puţine ori a constituit subiectul unei excepţii de neconstituţionalitate iar recent această cale de atac a intrat din nou în atenţia Curţii Constituţionale.

Potrivit ştirilor juridice, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că excluderea de la revizuire a încheierilor definitive de confirmare a soluţiilor de neurmărire şi netrimitere în judecată este contrară accesului liber la justiţie, dreptului la un proces echitabil, egalităţii în faţa legii şi aduce atingere dreptăţii, ca principiu al statului de drept.

Se susţine că sintagma “hotărâri judecătoreşti definitive” include oricare dintre hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţa penală, respectiv încheieri, sentinţe şi decizii. Mai mult …

Plenul Camerei Deputaților a adoptat marți, cu 232 de voturi „pentru”, 22 – „împotrivă” și 13 abțineri, inițiativa cetățenească pentru revizuirea Constituției cu privire la redefinirea familiei.

Această inițiativă cetățenească pentru revizuirea Constituției prevede că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consfințită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor”.

Comisia juridică a aprobat textul așa cum a fost el depus.

Proiectul urmează să fie dezbătut și votat în Senat.