Art. 375 alin. (1) din Codul de procedură penală prevede: “Dacă inculpatul solicită ca judecata să aibă loc în condiţiile prevăzute la art. 374 alin. (4), instanţa procedează la ascultarea acestuia, după care, luând concluziile procurorului şi ale celorlalte părţi, se pronunţă asupra cererii.”
Tag: Constituţie
Statutul cadrelor militare a constituit potrivit noutăţilor legislative motiv de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 34 şi ale art. 35 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:
Otto von Bismarck – faimosul om de stat căruia i s-a atribuit supranumele de „Cancelarul de Fier” – observa, pe bună dreptate, că „nicicând nu se rostesc mai numeroase minciuni decât la vreme de război, imediat după vânătoare și înainte de alegeri”.
Înainte de alegeri, în campania electorală, „salvatorii naționali” răsar din cel mai adânc anonimat, precum ciupercile după ploaie. Este, totodată, vremea la care politicienii vechi, îmbătrâniți în rele și cu dosare pătate, se prezintă înaintea alegătorilor cu straie noi, cu voci subțiate și discurs modificat, dar cu năravuri neschimbate.
Legea administraţiei publice a suferit de-a lungul timpului mai multe modificări şi completări.
Recent, potrivit noutăţilor legislative, Legea pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi pentru abrogarea art. 21 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică a contituit motiv de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate.
Potrivit Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990 unele dintre atribuţiile adunăriile generale extraordinare pot fi delegate consiliului de administraţie, respectiv directoratului, prin actul constitutiv sau prin hotărâre a adunării generale extraordinare a acţionarilor.
Tocmai aceste dispoziţii au fost contestate pe motiv de neconstituţionalitate la Curtea Constituţională.
În cazul executării silite Codul de proceedură civilă prevede că până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părţii interesate şi numai pentru motive temeinice, instanţa competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestaţia la executare sau prin cerere separată.
Art. 719 alin 7) C. procedură civilă prevede că dacă există urgenţă şi dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauţiunea, instanţa poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauţiunea depusă potrivit prezentului alineat rămâne indisponibilizată chiar dacă cererea de suspendare provizorie este respinsă şi este deductibilă din cauţiunea finală stabilită de instanţă, dacă este cazul.
În materia executării silite se prevede că dacă există urgenţă şi dacă s-a plătit cauţiunea, instanţa poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauţiunea depusă potrivit prezentului alineat rămâne indisponibilizată chiar dacă cererea de suspendare provizorie este respinsă şi este deductibilă din cauţiunea finală stabilită de instanţă, dacă este cazul.
Cele menţionate mai sus sunt reglementate de art. 719 alin. 7) Cod de procedură civilă iar potrivit ştirilor juridice au fost contestate pe motiv de neconstituţionalitate.
În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 800 din data de 18 septembrie 2018, a fost publicată Hotărârea nr. 743/2018 privind aprobarea Programului calendaristic al referendumului național pentru revizuirea Constituției din 6 și 7 octombrie 2018.
Prin Hotărârea nr. 743/2018 s-a aprobat Programul calendaristic al referendumului național pentru revizuirea Constituției din 6 și 7 octombrie 2018.
Curtea Constituțională a României a luat în dezbatere obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și pentru abrogarea art. 21 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, obiecție formulată Președintele României, potrivit unui comunicat.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și pentru abrogarea art. 21 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică este neconstituțională în ansamblul său.
Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei care prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie a fost adoptată în plenul Senatului.
Iniţiativa cetăţenească, pentru care era necesară susţinerea a cel puţin două treimi din numărul senatorilor, a fost votată prin vot nominal, exprimându-se 107 senatori “pentru” şi 13 “contra”. Şapte senatori s-au abţinut.