Consiliul UE a adoptat noi norme pentru îmbunătăţirea modului în care operează platformele de finanţare participativă la nivelul UE.
Tag: consiliu
Consiliul consultativ pentru dezvoltare durabilă este un organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 114/2020 privind constituirea Consiliului consultativ pentru dezvoltare durabilă.
În Monitorul Oficial nr. 416/2020 a fost publicată Decizia nr. 247/2020 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului consultativ pentru dezvoltare durabilă.
Ce atribuţii are Consiliul?
Consiliul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) elaborează propuneri privind planul naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei;
b) realizează studii şi analize privind implementarea Strategiei;
c) elaborează puncte de vedere şi proiecte de propuneri de iniţiative legislative, în domeniile identificate ca fiind prioritare pentru implementarea Strategiei;
d) asigură cadrul organizat pentru consultări şi schimb de informaţii între diferitele părţi interesate implicate în implementarea Strategiei;
e) facilitează accesul la informaţiile pe care le deţine, asigurând consultarea acestora în condiţii de transparenţă;
f) oferă suport în identificarea şi promovarea noilor idei şi a unei abordări inovative în domeniul dezvoltării durabile;
g) oferă sprijin şi consultanţă Departamentului pentru dezvoltare durabilă în realizarea atribuţiilor sale, la solicitarea acestuia;
h) oferă sprijin şi consultanţă Comitetului Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă, la solicitarea acestuia;
i) elaborează propuneri pentru raportul anual elaborat de către Departamentul pentru dezvoltare durabilă privind implementarea Strategiei;
j) realizează studii, cercetări şi dezbateri în scopul elaborării şi implementării unui cod al sustenabilităţii;
k) oferă sprijin pentru eficientizarea Sistemului Statistic Naţional, prin consultarea setului de indicatori de dezvoltare durabilă naţionali definiţi de Institutul Naţional de Statistică şi selectarea indicatorilor relevanţi domeniului dezvoltării durabile.
Organizarea Consiliului
Consiliul este format din 34 de membri, dintre care un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar.
Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Consiliului sunt aleşi prin vot, pentru o perioadă de 3 ani, cu majoritatea simplă a celor prezenţi, în prima şedinţă a Consiliului, dintre membrii acestuia.
Membrii Consiliului sunt persoane cu experienţă în domeniul dezvoltării durabile, reprezentanţi ai mediului ştiinţific, academic şi de cercetare, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai comunităţii de afaceri, precum şi reprezentanţi ai partenerilor sociali.
Mandatul membrilor Consiliului este de 3 ani, cu posibilitatea prelungirii pentru un nou mandat cu aceeaşi perioadă, prin decizie a prim – ministrului, la propunerea consilierului de stat coordonator al Departamentului pentru dezvoltare durabilă.
Durata mandatului secretarului şi a preşedintelui este de 3 ani, cu posibilitatea prelungirii, o singură dată, pentru un nou mandat cu aceeaşi perioadă.
În vederea îndeplinirii atribuţiilor sale, Consiliul adoptă decizii, concluzii, avize consultative, recomandări şi propuneri.
Menţionăm că activitatea membrilor Consiliului nu este remunerată.
Consiliul a adoptat concluzii privind o mai bună reglementare, pentru a asigura competitivitatea şi creşterea durabilă şi incluzivă.
În concluziile sale, Consiliul subliniază importanţa unor evaluări ale impactului riguroase şi bazate pe principii, luând în considerare atât costurile, cât şi beneficiile. Acesta îşi exprimă sprijinul deplin pentru un comitet de control normativ imparţial în cadrul Comisiei.
Comisia a aprobat setul comun de instrumente cuprinzând măsuri de atenuare convenite de statele membre pentru a răspunde riscurilor de securitate legate de introducerea tehnologiei 5G, a cincea generaţie de reţele mobile.
Consiliul a adoptat concluzii privind combaterea corupției în sport. Principalul obiectiv al concluziilor este de a sugera modul în care UE și statele sale membre și mișcarea sportivă pot contribui la realizarea integrității și a echității în sport. Acestea recunosc faptul că, deși corupția din sport nu este un fenomen nou, nu există o abordare globală a UE în ceea ce privește măsurile de combatere a corupției în sport.
Corupția este recunoscută în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) drept unul dintre „domeniile criminalității de o gravitate deosebită de dimensiune transfrontalieră”. Cazurile de corupție la nivel înalt din ultimii ani au arătat potențialele prejudicii pe care corupția le poate aduce reputației sportului în ceea ce privește integritatea și fairplay-ul.
În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 139/1 din 27 mai 2019 a fost publicată Decizia (UE) 2019/848 a Consiliului din 17 mai 2019 privind încheierea în numele Uniunii Europene a Acordului internațional din 2015 cu privire la uleiul de măsline și măslinele de masă.
La 19 noiembrie 2013, Consiliul a autorizat Comisia să înceapă negocieri, în numele Uniunii, în vederea încheierii unui nou acord internațional privind uleiul de măsline și măslinele de masă.
În Jurnalul Oficial ala Uniunii Europene, seria L 167/28 din 4 iulie 2018 a fost publicată Recomandarea (UE) 2018/951 a Comisiei din 22 iunie 2018 privind standardele aplicabile organismelor de promovare a egalității.
În conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată de pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis să transmită Comisiei Europene o scrisoare în care să ceară clarificări referitoare la solicitările de informaţii cu privire la anumite cazuri de corupţie adresate de organismul european autorităţilor române.
„Prin hotărârea nr. 237 pronunţată azi, (…) Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului, convinsă fiind de rolul Comisiei Europene în evaluarea progreselor României în domeniul justiţiei, ţinând cont de ampla dezbatere determinată de apariţia în spaţiul public a documentului datat 10 octombrie 2012, trimis Ministerului Justiţiei de către Comisie, a apreciat ca utilă transmiterea unei scrisori acestui organism european, în vederea lămuririi exacte a sensului solicitărilor cuprinse în paragrafele 18 şi 20, aceste informaţii fiind menite să înlăture orice speculaţii în această privinţă”, se precizează într-un comunicat.
Ministerul Energiei vrea să înfiinţeze Consiliul interministerial de Coordonare pentru Dezvoltarea Pieţei pentru Combustibili Alternativi (CC DPCA), arată un proiect de Hotărâre publicat pe site-ul instituţiei, organismul având drept scop dezvoltarea pieţei privind combustibilii alternativi în sectorul transporturilor şi pentru instalarea infrastructurii relevante.
Consiliul ar urma să fie compus din reprezentanţi ai: Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Ministerul Economiei, Ministerul Mediului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor Publice.
Consiliul trebuie să asigure ”dezvoltarea infrastructurii de combustibili alternativi în România, astfel încât toate modurile de transport, metodele şi tehnologiile relevante să poată fi utilizate nediscriminatoriu în conformitate cu eficienţa, aplicabilitatea şi rentabilitatea lor pentru a asigura un sistem de transport cu un grad ridicat de continuitate şi un impact minim asupra mediului înconjurător şi sănătăţii populaţiei, atât în aglomerările urbane cât şi de-a lungul infrastructurii interurbane şi reţelelor europene de transport rutier, naval şi aerian”.
În cadrul şedinţei din 28 iunie, Guvernul a aprobat o procedură nouă de repartizare a numărului de locuri în plenul Consiliului Economic şi Social, prin care se deblochează constituirea unui nou plen al CES în cazul în care organizaţiile nu reuşesc să ajungă la un consens.
Potrivit noii proceduri aprobate, fiecare confederaţie sindicală şi patronală reprezentativă la nivel naţional are dreptul la câte un loc în plenul Consiliului Economic şi Social.
De asemenea, noua procedură reglementează încetarea mandatului membrilor plenului CES în funcţiune şi stabilirea unui termen pentru constituirea noului plen, permiţând astfel deblocarea procesului de validare a reprezentanţilor organizaţiilor desemnate în noul plen al CES, aflat în curs.