Curtea Constituţională a României a decis că modificările aduse Legii ANI, privind prescrierea faptelor mai vechi de trei ani ce determină conflictul de interese, sunt neconstituţionale.
Pe 2 august, preşedintele Klaus Iohannis a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru completarea Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. Mai mult …
Senatul a adoptat în plen, în calitate de for decizional, iniţiativa legislativă care modifică Legea de organizare şi funcţionare a DIICOT.
Plenul Senatului a respins, în calitate de for decizional, cu 69 de voturi pentru şi 33 de voturi împotrivă, solicitarea preşedintelui de reexaminare a legii privind încetarea interdicţiilor pentru parlamentarii aflaţi în conflict de interese în perioada 2007 – 2013.
Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat un amendament care prevede că faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu după 3 ani.
V-ați întrebat vreodată cum a apărut conflictul de interese în societatea românească? Octavian Paler a găsit răspunsul: „Politica nu are principii. Are numai interese.”Așa se face că auzim tot mai des cum aleși locali sau persoane cu funcții înalte în stat ajung să dea explicații cu privire la anumite situații în care planează suspiciunea că s-ar afla într-un conflict de interese.
Legea privind modificările la Codul penal a fost promulgată şi publicată în Monitorul Oficial. Este vorba despre 
Curtea Constituţională (CCR) obligă legiuitorul să impună un prag valoric în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, susţinând nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancţiunea penală. Însă s-a formulat şi o opinie concurentă, argumentând că CCR nu poate impune obligaţii legiuitorului deoarece Curţile Constituţionale nu fac politica legislativă, nu creează legi, ele doar asigură supremaţia Constituţiei în limitele competenţei date de legiuitorul constituant.
Curtea Constituţională (CCR) a decis, cu majoritate de voturi, că desfiinţarea noţiunii de conflict de interese pentru funcţionarii publici şi înlocuirea acesteia cu sintagma „folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane” este constituţională.
Infracțiunea de conflict de interese a fost reglementată în vechiul Cod penal fiind preluată de actuala lege penală. Acest tip de infracțiune de conflict de interese presupune fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act sau a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă sau afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat sau beneficiază de foloase de orice natură. Această infracțiune se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică. În vechiul Cod penal fapta era pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică pe durată maximă.