Senatul a adoptat în plen, în calitate de for decizional, iniţiativa legislativă care modifică Legea de organizare şi funcţionare a DIICOT.
Proiectul de lege privind aprobarea OUG 78/2016 pentru organizarea si functionarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) a fost adoptata de senatori cu 91 de voturi „pentru”, 14 voturi „impotriva” si o abtinere. Mai mult …
Plenul Senatului a respins, în calitate de for decizional, cu 69 de voturi pentru şi 33 de voturi împotrivă, solicitarea preşedintelui de reexaminare a legii privind încetarea interdicţiilor pentru parlamentarii aflaţi în conflict de interese în perioada 2007 – 2013.
Senatul a avut calitate de for decizional în acest caz, urmând ca legea să ajungă din nou la preşedinte. Mai mult …
Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat un amendament care prevede că faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu după 3 ani.
“Faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de trei ani de la data săvârşirii lor”, se arată în propunerea de modificare a legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. Mai mult …
V-ați întrebat vreodată cum a apărut conflictul de interese în societatea românească? Octavian Paler a găsit răspunsul: „Politica nu are principii. Are numai interese.”Așa se face că auzim tot mai des cum aleși locali sau persoane cu funcții înalte în stat ajung să dea explicații cu privire la anumite situații în care planează suspiciunea că s-ar afla într-un conflict de interese.
Legiuitorul român a stabilit că ne aflăm în fața unui conflict de interese atunci când o persoană care exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială care ar putea influența îndeplinirea în mod obiectiv a atribuțiilor ce îi revin conform Constituției și altor acte normative. Mai mult …
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
| CAMERA DEPUTAŢILOR |
SENATUL |
LEGE
pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. – Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 510 din 24 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează: Mai mult …
Legea privind modificările la Codul penal a fost promulgată şi publicată în Monitorul Oficial. Este vorba despre Monitorul Oficial nr. 598/2017 unde a fost publicată Legea nr. 193/2017 pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.
În lege se prevede că se va modifica art. 301 C. penal, articol care incriminează conflictul de interese. Este interesant de observat că nici denumirea marginală nu va fi aceeaşi, conflict de interese, ci se prevede denumirea de “Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”. Mai mult …
Curtea Constituţională (CCR) obligă legiuitorul să impună un prag valoric în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, susţinând nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancţiunea penală. Însă s-a formulat şi o opinie concurentă, argumentând că CCR nu poate impune obligaţii legiuitorului deoarece Curţile Constituţionale nu fac politica legislativă, nu creează legi, ele doar asigură supremaţia Constituţiei în limitele competenţei date de legiuitorul constituant.
Curtea subliniază că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare principiului securităţii raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii. Mai mult …
Curtea Constituţională (CCR) a decis, cu majoritate de voturi, că desfiinţarea noţiunii de conflict de interese pentru funcţionarii publici şi înlocuirea acesteia cu sintagma “folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane” este constituţională.
Judecătorii constituţionali demontează criticile de neconstituţionalitate, conform cărora modificarea legislativă privind conflictul de interese restrânge sfera persoanelor care pot avea calitatea de subiect activ al infracţiunii de conflict de interese, explicând că ”infracțiunea anterior menționată putând fi săvârșită, conform Legii pentru modificarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, de către orice funcționar public”. Mai mult …
Infracțiunea de conflict de interese a fost reglementată în vechiul Cod penal fiind preluată de actuala lege penală. Acest tip de infracțiune de conflict de interese presupune fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act sau a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă sau afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat sau beneficiază de foloase de orice natură. Această infracțiune se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică. În vechiul Cod penal fapta era pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică pe durată maximă.
Modul de redactare a textului de lege a generat sesizarea CCR care a pronunțat Decizia 603/2015 care a fost publicată în Monitorul Oficial 845 din 13 noiembrie 2015 care a stabilit că nu este legală incriminarea conflictului de interese din mediul privat, deoarece s-ar încălca libertatea economică și dreptul la muncă al celor vizați. Astfel, sintagma „raporturi comerciale” și „în cadrul oricărei persoane juridice”, sunt neconstituționale. Mai mult …
Deputaţii din Comisia juridică au eliminat noţiunea de „conflict de interese” din Codul Penal. Au înlocuit-o cu sintagma „folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”. Votul final asupra modificării se va da în plenul Camerei Deputaţilor.
Definiţia reduce sfera faptelor ce pot fi considerate infracţiuni. Nu mai sunt vizate persoanele cu care funcţionarul s-a aflat în raporturi de muncă sau comerciale în ultimii 5 ani.
Fapta este infracţiune doar dacă se poate dovedi un prejudiciu de interes public. Altfel, funcţionarii publici sunt liberi să îşi angajeze rudele.
Votul final asupra acestor modificări se va da în plenul Camerei Deputaţilor.
© 2018 - Noutati legislative | Legislatie gratuita | Portal juridic is proudly powered by WordPress