Categories
Articole Funcţionari publici

Conflictul de interese în cazul consilierilor locali!

Un conflict de interese este o situație în care o persoană sau organizație este implicată în mai multe interese, de exemplu interese financiare sau de altă natură, ce pot corupe sau afecta major luarea deciziilor corecte și imparțiale de către acea persoană sau organizație.

Un oficial public este în conflict de interese atunci când, în virtutea funcţiei publice pe care o ocupă, ia o decizie sau participă la luarea unei decizii cu privire la care are şi un interes personal.

Categories
Articole Funcţionari publici

Legea statutului aleşilor locali a fost recent modificată. Ce e nou?

Condiţiile de exercitare a mandatului de către aleşii locali, a drepturilor şi obligaţiilor ce le revin în baza mandatului încredinţat sunt stabilite de către Legea nr. 393/2004.

Conform legii, prin aleşi locali, se înţeleg consilierii locali şi consilierii judeţeni, primarii, primarul general al municipiului Bucureşti, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene. Este asimilat aleşilor locali şi delegatul sătesc.

Consilierii răspund în nume propriu, pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului, precum şi solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte şi pentru hotărârile pe care le-au votat.

Categories
Drept penal Proiecte şi propuneri legislative Ştiri

Prescrierea conflictului de interese după trei ani a fost declarată neconstituţională

Curtea Constituţională a României a decis că modificările aduse Legii ANI, privind prescrierea faptelor mai vechi de trei ani ce determină conflictul de interese, sunt neconstituţionale.

Pe 2 august, preşedintele Klaus Iohannis a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru completarea Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.

Categories
Autorităţi şi instituţii publice Proiecte şi propuneri legislative Ştiri

Legea de organizare a DIICOT a suferit modificări!

Senatul a adoptat în plen, în calitate de for decizional, iniţiativa legislativă care modifică Legea de organizare şi funcţionare a DIICOT.

Proiectul de lege privind aprobarea OUG 78/2016 pentru organizarea si functionarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) a fost adoptata de senatori cu 91 de voturi „pentru”, 14 voturi „impotriva” si o abtinere.

Categories
Funcţionari publici Ştiri

A fost respinsă cererea de reexaminare a legii privind încetarea interdicţiilor pentru parlamentari

Plenul Senatului a respins, în calitate de for decizional, cu 69 de voturi pentru şi 33 de voturi împotrivă, solicitarea preşedintelui de reexaminare a legii privind încetarea interdicţiilor pentru parlamentarii aflaţi în conflict de interese în perioada 2007 – 2013.

Senatul a avut calitate de for decizional în acest caz, urmând ca legea să ajungă din nou la preşedinte.

Categories
Autorităţi şi instituţii publice Contencios-administrativ Drept penal Funcţionari publici Proiecte şi propuneri legislative Ştiri

Starea de incompatibilitate şi existenţa conflictului de interese s-ar putea prescrie după 3 ani!

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat un amendament care prevede că faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu după 3 ani.

“Faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de trei ani de la data săvârşirii lor”, se arată în propunerea de modificare a legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.

Categories
Articole Autorităţi şi instituţii publice

Care este instanța competentă să judece nulitatea absolută a unui contract de muncă în cazul unui conflict de interese?

V-ați întrebat vreodată cum a apărut conflictul de interese în societatea românească? Octavian Paler a găsit răspunsul: „Politica nu are principii. Are numai interese.”Așa se face că auzim tot mai des cum aleși locali sau persoane cu funcții înalte în stat ajung să dea explicații cu privire la anumite situații în care planează suspiciunea că s-ar afla într-un conflict de interese.

Legiuitorul român a stabilit că ne aflăm în fața unui conflict de interese atunci când o persoană care exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială care ar putea influența îndeplinirea în mod obiectiv a atribuțiilor ce îi revin conform Constituției și altor acte normative.

Categories
Articole Drept penal Legislaţie utilă

Legea nr.193/2017-pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

LEGE
pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

    Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic.Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 510 din 24 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

Categories
Articole Drept penal

Noţiunea de conflict de interese a fost înlocuită!

Legea privind modificările la Codul penal a fost promulgată şi publicată în Monitorul Oficial.  Este vorba despre Monitorul Oficial nr. 598/2017 unde a fost publicată Legea nr. 193/2017 pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

În lege se prevede că se va modifica art. 301 C. penal, articol care incriminează conflictul de interese. Este interesant de observat că nici denumirea marginală nu va fi aceeaşi, conflict de interese, ci se prevede denumirea de “Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”.

Categories
Drept penal Ştiri

CCR obligă legiuitorul să impună un prag valoric în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu

Curtea Constituţională (CCR) obligă legiuitorul să impună un prag valoric în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, susţinând nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancţiunea penală. Însă s-a formulat şi o opinie concurentă, argumentând că CCR nu poate impune obligaţii legiuitorului deoarece Curţile Constituţionale nu fac politica legislativă, nu creează legi, ele doar asigură supremaţia Constituţiei în limitele competenţei date de legiuitorul constituant.

Curtea subliniază că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare principiului securităţii raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii.