Tag-Archive for » codul penal «

Codul penal prevede că dacă înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată se săvârşeşte o nouă infracţiune în stare de recidivă, pedeapsa stabilită pentru aceasta se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori a restul rămas neexecutat din aceasta.

Pedeapsa în caz de recidivă este stabilită de art. 43 C. pen, iar în alin. 5) al acestuia se prevede că în cazul în care după ce pedeapsa anterioară a fost executată sau considerată ca executată se săvârşeşte o nouă infracţiune în stare de recidivă, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracţiune se majorează cu jumătate. Mai mult …

Potrivit reglementărilor penale prescripţia înlătură răspunderea penală.

Art. 155 alin.1) C. penal prevede: cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză.

Potrivit ultimelor noutăţi legislative a fost sesizată Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la sintagma „oricărui act de procedură penală”.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că sintagma „orice act de procedură” este lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, motiv pentru care aceasta încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. Se arată că, potrivit doctrinei, actele de procedură sunt împărţite în acte procedurale şi acte procesuale, distincţie ce presupune un regim juridic diferit al acestor acte şi consecinţe juridice diferite. Mai mult …

Exprimările vagi, echivoce, pot suna foarte bine într-o lucrare de beletristică, însă textul legii penale – a cărei interpretare eronată poate nărui destine umane sau conduce la condamarea unor nevinovați, e ultimul loc în care-ai vrea să le găsești.

Art. 249 alin. 1 din Codul penal din 1969 prevede că „încălcarea din culpă, de către un funcţionar public, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă s-a cauzat o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi (…) sau o pagubă patrimoniului acesteia ori o vătămare importantă intereselor legale ale unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la doi ani sau cu amendă”. Mai mult …

lobProiectul de lege a fost iniţiat în aprilie 2016 şi prevede modificarea Codului penal astfel încât cei care nu denunţă, în termen de 30 de zile, săvârşirea unei infracţiuni, să primească o pedeapsă cu închisoarea de la 2 la 6 ani, a fost adoptat tacit de Senat la începutul lunii februarie şi a ajuns în dezbaterea Camerei Deputaţilor, camera decizională.

Proiectul are un singur articol, care prevede modificarea Art. 266 din Codul penal, astfel:

„Omisiunea de a denunţa în maximum 30 de zile săvârşirea unei fapte prevăzute de Codul penal se pedepseşte cu închisoarea de la 2 ani la 6 ani.” Mai mult …

justitie1Judecătorii Curţii Constituționale a României (CCR) au respins excepția privind dispozițiile art. 291 alin. (1) din Codul penal, care incriminează traficul de influență, dar și pe cea cu referire la sintagma ”lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public” din același articol, fiind conexate mai multe cauze.

Excepția a fost ridicată în mai multe dosare, care au fost conexate de către CCR, printre care și cel al lui Mircea Băsescu, dar şi în dosarul lui Dragoș Băsescu.

Articolul 291 din Codul penal prevede, în primul alineat, că „pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public și care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.

lc
La 30 martie 2016, senatorii din Comisia juridică au respins proiectul de lege privind completarea Codului Penal, în sensul introducerii pedepsei cu închisoarea de la 2 la 5 ani pentru vânzătorii de autovehicule care falsifică datele sau carateristicile tehnice ale maşinilor. Actul normativ urmează să fie votat de plenul Senatului, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

Potrivit propunerii legislative, se introduce infracţiunea de „înşelăciune privind date sau caracteristici ale vehiculelor”. Prin date sau caracteristici ale vehiculelor se înţelege: elemente de indentificare, provenienţa, modificările şi intervenţiile, inclusiv asupra odometrului, istoricul reviziilor, reparaţiilor şi accidentelor rutiere în care a fost implicat vehiculul. Fapta constituie infracţiune independent de diligenţa depusă de persoana care devine titular de drepturi asupra vehiculului.

Infracţiunea de înşelăciune săvârşită în legătură cu date sau caracterisrici ale vehiculelor este introdusă în categoria celor care ţin de siguranţa pe drumurile publice şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani.

lc
În şedinţa din 14 martie 2016, Senatul României a respins propunerea legislativă a senatorului ALDE, Cristiana Anghel, care vizează modificarea Legii nr. 269/2009 privind Codul penal prin reglementarea ca infracţiuni a calomniei şi insultei şi stipularea probei verităţii. Pentru respingerea iniţiativei au votat 12 senatori.

Actul normativ prevede completarea Codului penal cu un articol dedicat insultei, unde se prevede că atingerea adusă onoarei ori reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin alte mijloace, ori prin expunere la batjocură se pedepseşte de la o lună la 2 ani de închisoare sau cu amendă.

În cazul calomniei, senatorul ALDE propune completarea Codului penal printr-un articol care stipulează că „afirmarea ori imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinante privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevarată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară ori dispreţului public se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Propunerea legislativă urmează să fie dezbătută de plenul Camerei Deputaţilor, cu rol decizional în acest caz.

permise_falsificate

Comisia pentru drepturile omului din Senat a avizat favorabil propunerea legislativă de completare a Codului Penal, în sensul introducerii pedepsei cu închisoarea pentru vânzătorii de autovehicule care falsifică datele sau carateristicile tehnice ale maşinilor.

Propunerea legislativă prevede introducerea infracţiunii de „înşelăciune privind date sau caracteristici ale vehiculelor”. Astfel, înşelăciunea săvârşită în legătură cu date sau caracterisrici ale vehiculelor se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani.

În expunerea de motive, se arată că infracţiunea este introdusă în categoria celor care ţin de siguranţa pe drumurile publice şi nu a celor care ţin de patrimoniu, în condiţiile în care starea proastă a unor vehicule poate reprezenta un pericol grav.

lc
Potrivit preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, dezbaterile privind modificările ce trebuie aduse Codului Penal şi de Procedură Penală, ar putea fi reluate odată cu începerea noii sesiuni parlamentare ca urmare a criticilor din Raportul MCV la adresa Parlamentului.

Propunerea a fost lansată în conținutul unei scrisori deschise transmisă preşedintelui Comisiei Juridice, unde mai este menționat că la dezbateri ar trebui participea toate instituţiile cu atribuţii în domeniu – Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Jusţiţie şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Jusţiţie.

Zgonea a transmis către instituţiile abilitate invitaţia de a lua parte la viitoarele dezbateri, astfel încât punctele de vedere pe care le vor formula să poată fi integrate într-o manieră coerentă, în deplin acord cu opiniile autorităţilor judiciare.

mdclcrrptnOsia, dacă n-o ungi, scârţâie! Cam tot românul ştie ce înseamnă această străveche zicală care indică modul în care funcţionează, de 2-3 secole, relaţia dintre cetăţeanul dornic să-şi rezolve problemele, pe de-o parte şi unii slujbaşi de-ai statului, de cealaltă parte.

Bacşişul, peşcheşul, şpaga sunt noţiuni ultrafamiliare în Balcani, nefiind o noutate nici pentru unii occidentali. Fenomenul plăţilor informale care a persistat şi s-a dezvoltat decenii “fără număr” în spitalele româneşti trebuie stăvilit. Este amplu, nedrept, anormal! Mai mult …