Tag-Archive for » Codul de procedură penală «

Potrivit legislaţiei pot fi atacate cu recurs în casaţie deciziile pronunţate de curţile de apel şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţe de apel, cu excepţia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.

Art. 434 alin. 2) C. procedură penală prevede că nu pot fi atacate cu recurs în casaţie hotărârile pronunţate ca urmare a admiterii acordului de recunoaştere a vinovăţiei.

Potrivit ultimelor noutăţi legislative, articolul de mai sus a constituit motivul invocării unei excepţii de neconstituţionalitate. Mai mult …

Desfăşurarea şedinţei de judecată se înregistrează cu mijloace tehnice audio. Potrivit art. 369 alin. 6 C. procedură penală la cerere, părţile, pe cheltuiala acestora, pot obţine o copie electronică a înregistrării şedinţei de judecată în ceea ce priveşte cauza lor, cu excepţia situaţiilor în care şedinţa nu a fost publică în tot sau în parte.

Acest articol de lege, porivit noutăţilor legislative, a făcut obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Mai mult …

Procedura camerei preliminare este o instituţie relativ recentă care a fost introdusă de prevederile noilor coduri penale.

Obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Încă de la început această instituţie a adus neclarităţi iar Curtea Constituţională s-a pronunţat în nenumărate rânduri asupra unor excepţii de neconstituţionalitate în ceea ce o priveşte. Mai mult …

Instanţa supremă a decis că profesorul din învăţământul preuniversitar de stat are calitatea de funcţionar public, admiţând astfel sesizarea făcută de Curtea de Apel Bucureşti într-un dosar de luare de mită.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), a hotărât, miercuri, că profesorul din învăţământul preuniversitar de stat este funcţionar public în accepţiunea Codului Penal.

În decizie se arată:” Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I Penală, în dosarul nr. 2056/116/2015 (3486/2016), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: «dacă în sensul legii penale, profesorul din învăţământul preuniversitar de stat este funcţionar public în accepţiunea art. 175 alin. 1 lit. b teza a II-a din Codul penal sau în accepţiunea art. 175 alineatul 2 din Codul penal”. Mai mult …

dnaDNA susține că în acest moment are acces la 21 baze de date electronice deținute de organele administrației de stat, acces reglementat de Codul de procedură penală.

DNA a dat publicității un comunicat de presă referitoar la încheierea protocoalelor care reglementează accesul procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție la baze electronice de date deținute de organele administrației de stat. Mai mult …

guvernOrdonanță de Urgență care asigură dreptul persoanelor de a exercita calea extraordinară de atac a recursului în casație împotriva deciziilor pronunțate de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție și de completele de cinci judecători, ca instanțe de apel a fost adoptată de Guvern.

Astfel a fost modificat şi completat Codul de procedură penală (C.P.P.) și Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Prevederile art. 434 alin. (1) C.P.P., declarate neconstituționale prin Decizia nr. 540/2016, nu sunt susceptibile de a fi aplicate în absența unei intervenții legislative exprese.

Decizia nr. 540/2016 prevede calea de atac extraordinară a recursului în casație nu mai putea fi exercitată efectiv, ca urmare a suspendării de drept și, ulterior, a încetării efectelor juridice ale art. 434 alin. (1) C.P.P., și, pe cale de consecință, a inexistenței unei reglementări privind hotărârile judecătorești care pot fi atacate cu recurs în casație.

images (5)Curtea Constituțională a României (CCR) a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 428 alin. (1) din Codul de procedură penală în forma anterioară intrării în vigoare a OUG nr. 18/2016, care au următorul conținut: „Contestaţia în anulare pentru motivele prevăzute la art.426 poate fi introdusă în 10 zile de la data când persoana împotriva căreia se face executarea a luat cunoştinţă de hotărârea a cărei anulare se cere.”

În urma deliberării, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispozițiile art.428 alin.(1) cu referire la art.426 lit.i) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale.

Astfel, CCR a reţinut că opțiunea legiuitorului, de a reglementa un termen pentru introducerea contestației în anulare când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă [art.426 lit.i) din Codul de procedură penală] nu apare ca fiind rezonabilă din perspectiva relaţiei existente între interesul general şi cel individual. Condiţionarea introducerii căii de atac extraordinare a contestației în anulare, pentru motivul reglementat în art.426 lit.i) din Codul de procedură penală, de respectarea termenului de 10 zile de la data când persoana împotriva căreia se face executarea a luat cunoştinţă de hotărârea a cărei anulare se solicită, impune în sarcina individului o condiție excesivă pentru exercitarea acestei căi de atac extraordinare.

big-cc-alegerile-prezidentiale-din-16-decembrie-sunt-neconstitutionale (1)
În ziua de 30 iunie 2016, plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 428 alin. (1) din Codul de procedură penală în forma anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/2016, care au următorul conţinut: „Contestaţia în anulare pentru motivele prevăzute la art. 426 poate fi introdusă în 10 zile de la data când persoana împotriva căreia se face executarea a luat cunoştinţă de hotărârea a cărei anulare se cere.

În urma deliberării, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 428 alin. (1) cu referire la art. 426 lit. i) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale.

Curtea a reţinut că opţiunea legiuitorului, de a reglementa un termen pentru introducerea contestaţiei în anulare când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă (art. 426 lit. i) din Codul de procedură penală) nu apare ca fiind rezonabilă din perspectiva relaţiei existente între interesul general şi cel individual. Condiţionarea introducerii căii de atac extraordinare a contestaţiei în anulare, pentru motivul reglementat în art. 426 lit. i) din Codul de procedură penală, de respectarea termenului de 10 zile de la data când persoana împotriva căreia se face executarea a luat cunoştinţă de hotărârea a cărei anulare se cere, impune în sarcina individului o condiţie excesivă pentru exercitarea acestei căi de atac extraordinare.

lcCamera Deputaților a adoptat proiectul de lege privind aprobarea OUG 3/2014 pentru luarea unor măsuri de implementare a Codului de procedură penală.

Gabriela Scutea, reprezentanta Ministerului Justiției, a precizat că prevederile din actul normativ sunt necesare pentru unele clarificări cu privire la căile de atac și la competențe.

Sorin Iacoban, deputat PSD a menţionat că în proiect sunt propuse modificări la legea privind organizarea judiciară în ce privește componența unor complete de judecată, dar și atribuțiilor completelor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

„Au fost reintroduse în Codul de procedură penală și o serie de infracțiuni pentru care urmărirea penală se efectuează obligatoriu de către procuror, și ne referim la infracțiunile contra vieții, ultrajul, presiunea asupra justiției, cercetarea abuzivă, supunerea la rele tratamente, tortura, represiunea nedreaptă, luarea de mită, darea de mită, traficul de influență, cumpărarea de influență”, a subliniat Sorin Iacoban.

lc
La 15 martie 2016, Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a aprobat Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.82/2014 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală.

Actul normativ prevede obţinerea datelor de trafic şi de localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, care trebuie să respecte o serie de criterii, printre care şi existenţa unor temeiuri „justificate”, pentru ca datele solicitate să constituie probe în dosar.

Utilizarea sintagmei „temeiuri justificate” a fost criticată de mai mulţi reprezentanţi ai instituţiilor abilitate printre care şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, care este de părerea că judecătorului, atunci când face analiza, îi era suficientă doar sintagma există temeiuri”.

Tot prin O.U.G. nr.82/2014 a fost aprobată durata maximă a controlului judiciar de 5 ani, deşi, Senatul a decis reducerea perioadei la 3 ani. La rândul său, Ministerul Justiţiei a susţinut păstrarea termenului de cinci ani, propus de Guvern.