Tag-Archive for » Codul de procedură civilă «

Dacă legea privind darea în plată va fi modificată pentru ca oamenii să poată returna mai uşor locuinţele puse garanţie la bancă, sistemul financiar românesc va avea mult de suferit. O spune chiar Banca Naţională a României, într-o poziţie oficială trimisă Parlamentului. Mai mult …

Codul de procedură civilă prevede că hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.

Art. 483 alin. 2) C. procedură civilă prevede că nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) – j), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului. Mai mult …

Curtea Constituţională a României a admis parţial sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu modificările aduse Legii referitoare la Codul de procedură civilă.

CCR precizează că a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată, constatând că dispoziţiile art. I pct. 37 şi pct. 58 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. În schimb, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că art. III pct. 3 şi pct. 4 din actul normativ sunt neconstituţionale.

 

Cei prezenţi la şedinţa de judecată sunt datori să manifeste respectul cuvenit faţă de instanţă şi să nu tulbure buna desfăşurare a şedinţei de judecată.

Potrivit Codului de procedură civilă, mai exact. art. 23 alin.2), preşedintele veghează ca ordinea şi solemnitatea şedinţei să fie respectate, putând lua în acest scop orice măsură prevăzută de lege. Mai mult …

La Senat (prima cameră sesizată) se află înregistrată pentru dezbatere o propunere legislativă pentru completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, în vederea protejării debitorilor de creditorii care nu au un comportament contractual corect, așa cum se precizează în expunerea de motive.

Concret, propunerea legislativă prevede introducerea unui nou articol, art. 726^1 cu următorul cuprins:

”(1) Prin excepție de la prevederile art. 622 alin. (3), art. 701, art. 702. art. 719 și ale art. 846 alin. (9), în situația titlurilor executorii reprezentate de contracte de credit ipotecar ori contracte de credit de nevoi personale care ajung ca stadiu procedural la executarea silită a bunului imobil reprzentând locuința familială a debitorului. Mai mult …

descărcare1

În data de 17 decembrie, Curtea Constituţională a dezbătut excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 29 din Legea nr. 138/ 2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/ 2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe.

În urma deliberărilor, CC, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 666 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale, prin prisma exercitării de către executorii judecătoreşti a unei activităţi specifice instanţelor judecătoreşti, a faptului că declanşarea procedurii executării silite este sustrasă controlului judecătoresc.

„Curtea, având în vedere art. 62 din Legea nr. 24/ 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, a constatat că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie reglementarea corespondentă din actul de bază, şi anume art. 665 din Legea nr. 134/ 2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012. Soluţia legislativă cuprinsă în această dispoziţie, în urma republicării Legii nr. 134/ 2010 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, a fost preluată în art. 666, text asupra căruia Curtea s-a pronunţat prin prezenta decizie. Art. 666 priveşte, în esenţă, încuviinţarea executării silite de către executorul judecătoresc. În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 666 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale”, se precizează într-un comunicat CCR.

pnsnDin categoria noutăţilor legislative, sau, mai bine zis, a noutăţilor de interpretare în materie legală, vă atragem atenţia asupra Deciziei 1 din 17 februarie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial din data de 9 aprilie. Hotărârea a fost pronunţată în completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind, aşadar, o hotărâre prealabilă, noutate introdusă de Noul Cod de procedură civilă în articolele 519-521

Mai exact, Curtea de Apel Galaţi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, solicitându-i să clarifice modul cum ar trebui să fie interpretată şi aplicată sintagma de “pensie de serviciu”, folosită de Legea cadru 248/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, în raport cu Legea 164/2001 privind pensiile militare de stat şi alte legi conexe. Mai mult …

putere

Separaţia puterilor în stat nu este unul dintre subiectele noastre de interes sau, mai bine spus, nu de puţine ori facem unele confuzii care nu sunt atât de nesemnificative pe cât ne place nouă să credem. Diferitele atribuţii ale Parlamentului şi ale Guvernului nu ne sunt familiare, din moment ce ambele au o activitate intensă în materie de acte normative, vedem Preşedintele (ca instituţie) ca pe un monarh absolut care poate decide şi influenţa orice, poate “tăia şi spânzura” în orice direcţie. Dacă ni se atrage atenţia cu privire la aceste confuzii, nu nu ne simţim prea prost pentru că le-am făcut, deoarece nu considerăm că este obligaţia noastră să înţelegem cum ar trebui să funcţioneze lucrurile – aceste confuzii, sunt, totuşi, destul de periculoase. Neavând interes pentru a şti cum ar trebui să funcţioneze o societate democratică, ne supunem la multe şi variate riscuri, deoarece, nu de puţine ori, însăşi textele legilor sunt ilegale; trebuie doar să avem ochii  larg deschişi ca să putem vedea.  Educaţia civică, pe latura ce priveşte mecanismele societăţii, este de o extremă importanţă, dar să nu aşteptăm ca această educaţie să ne-o ofere şcoala sau un alt cadru instiuţional; să fim autodidacţi în această materie, să ţinem o contabilitate a ce ne este neclar sau necunoscut şi să ne umplem golurile.

Cum nu ne ocupăm doar cu oferirea legislaţie gratuită, de care cu toţii avem mare nevoie, vă invităm la un exerciţiu de raţionament critic.

 

Procurorul  are atribuţii de urmărire a datornicilor?

 

Mergând pe aceeaşi direcţie, să ne folosim simţul critic şi să analizăm o dispoziţie a tânărului nostru Cod de procedură civilă . Ca rezumat, articolul 659 stabileşte că, în procedura executării silite, executorul judecătoresc poate cere informaţii despre debitorul urmărit de la debitorii acestuia, de la cei ce deţin bunuri ale acestuia supuse urmăririi, de la instituţii de credit, instituţii publice, organe fiscale, orice alte persoane fizice sau juridice. Dacă aceste persoane refuză să dea aceste informaţii, instanţa de executare le poate aplica amenzi civile, fiind posibil, de asemenea, să fie obligaţi la plata de despăgubiri pentru că au contribuit la amânarea executării silite. Prevederile articolului 659 alineatului (3) sunt, însă, mult mai curioase:

Dacă cei sesizaţi nu dispun de informaţiile solicitate sau, după caz, refuză să le dea, Ministerul Public va întreprinde, la cererea executorului judecătoresc, diligenţele necesare pentru aflarea informaţiilor cerute, în special pentru identificarea entităţilor publice sau private la care debitorul are deschise conturi sau depozite bancare , plasamente de valori mobiliare, este acţionar sau asociat (…).

Prima reacţie pe care ar trebui să o avem este “Cine? Ministerul Public?” Mai mult …

cum-poti-sa-participi-la-o-licitatie-la-executare-silita-ce-sanse-ai-sa-gasesti-un-chilipir_size9

După ce Curtea Constituţională a României a admis recent o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului, executorul judecătoresc nu mai poate cere ajutorul Ministerului Public în cursul procedurii de executare silită.

Executarea silită este reglementată de Codul de procedură civilă la Cartea a V-a, „Despre executarea silită”, şi este definită astfel: „metoda juridică de recuperare a unor debite/datorii care au fost stabilite prin titluri executorii, precum hotărâri/sentinţe ale instanţelor de judecată, contracte notariale de bunuri sau bani, credite bancare”.

Potrivit Codului de procedura civilă, executorul poate solicita informaţii inclusiv terţilor, adică celor care datorează sume de bani debitorului urmărit sau deţin bunuri ale acestuia supuse urmăririi.

De asemenea, la art. 659 alin. 3 din Codul de procedură civilă este prevăzut rolul Parchetului General în cadrul executării silite.

Parchetul nu va mai putea efectua cercetări asupra conturilor sau depozitelor bancare ale debitorului şi nu va mai interveni in procesul executării silite pentru a afla dacă debitorul este acţionar ori asociat sau dacă deţine titluri de stat, bonuri de tezaur şi alte titluri de valoare susceptibile de urmărire silită.

Chiar dacă nu a fost încă publicată în Monitorul Oficial, decizia va deveni definitivă şi general obligatorie şi se va comunica celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului.

catuse-1338327386
Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul de Interne vor evalua dosarele privind detenţia persoanelor condamnate, din perspectiva intrării în vigoare a legilor privind Codul penal şi Codul de procedură penală publicate în Monitorul Oficial.

Într-o hotărâre aprobată de Guvern se arată că instituţiile vor colabora pentru constituirea, la nivelul fiecărui penitenciar şi centru de reeducare, a unor comisii de evaluare formate din judecători, procurori şi personal din penitenciare şi centre de reeducare.

Membrii comisiilor de evaluare vor analiza dosarele persoanelor condamnate, cuantumul şi stadiul executării pedepsei şi vor identifica situaţiile condamnaţilor pentru fapte „dezincriminate” potrivit legii noi şi situaţiile care pot fi de natură „să atragă aplicarea legii penale mai favorabile”.

Aceste comisii vor funcţiona până la sfârşitul lunii februarie a anului 2014.