Tag-Archive for » Cod procedură penală «

Curtea Constituțională a României a stabilit că va discuta pe 25 septembrie sesizarea președintelui Klaus Iohannis privind legea de modificare a Codului de procedură penală, potrivit informaților de pe site-ul instituției. Pe 18 iulie, CCR urmează să discute sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind aceeași lege.

Șeful statului i-a transmis o scrisoare președintelui Curții Constituționale în care solicită CCR ca termenul de dezbatere a sesizării privind legea de modificare a Codului de procedură penală și cea privind organizarea judiciară să fie stabilit după ce Comisia de la Veneția va prezenta o opinie.

 

Efectuarea unei expertize se dispune când pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanţă pentru aflarea adevărului în cauză este necesară şi opinia unui expert.

Dispunerea efectuării expertizei este prevăzută în art. 172 C. procedură penală. În alin. 12) al aceluiaşi articol se prevede că după finalizarea raportului de constatare, când organul judiciar apreciază că este necesară opinia unui expert sau când concluziile raportului de constatare sunt contestate, se poate dispune efectuarea unei expertize. Mai mult …

Direcția Națională Anticorupție a dat publicității evaluarea impactului pe care recentele modificări la Codul de procedură penală – instrument esențial pe care procurorii îl au la îndemână pentru a contribui la descoperirea și tragerea la răspundere a persoanelor care comit infracțiuni – le vor avea asupra investigațiilor penale, în situația în care aceste modificări vor intra în vigoare, potrivit unui comunicat.

A. Exemple de modificări ce vor îngreuna anchetele penale

1. Modificarea art. 139 Cod procedură penală conduce la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va îngreuna dovedirea infracțiunilor
Articolul 139, alineatul (3) stabilește că ”înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părți și de subiecții procesuali principali, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții” eliminându-se astfel posibilitatea de a folosi ca probe orice alte înregistrări dacă nu sunt interzise de lege. Mai mult …

Curtea Constituţională a României discută în 18 iulie sesizarea Instanţei supreme în legătură cu proiectul de modificare a Codului de procedură penală, au precizat oficiali ai CCR.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să sesizeze CCR în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară. Mai mult …

Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca urmare a solicitărilor mass-media de a prezenta un punct de vedere privind modificările aduse legislației penale de către forul legislativ, își exprimă îngrijorarea în legătură cu modul în care au fost adoptate o serie de modificări ale Codului penal și Codului de procedură penală, fără a fi luate în considerare observațiile și propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii și  asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, fără a exista o consultare și o colaborare reală cu instituțiile judiciare învestite cu aplicarea legislației penale. Mai mult …

Senatul va dezbate, în calitate de primă Cameră sesizată, potrivit ordinii de zi a plenului, propunerea legislativă de modificare a Codului de procedură penală, act normativ care a primit săptămâna trecută raport favorabil din partea Comisiei speciale pentru legile Justiţiei.

Printre amendamentele adoptate se află cel care stipulează că instanţa de judecată poate dispune controlul judiciar pe o perioadă de cel mult 30 de zile, prelungit cu cel mult 160 de zile, ca suspectul să fie adus cu mandat de aducere numai în mod excepţional şi motivat, iar denunţul să fie în termen de 6 luni de la luarea la cunoştinţă despre infracţiune.  Mai mult …

Ministerul Public a făcut următoarele precizări cu privire la proiectele de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală:

Prevederile în discuție conțin modificări numeroase, dintre care o serie de soluții legislative cu caracter de noutate, a căror evaluare impune un examen aprofundat. La o primă lectură a propunerilor de modificare a codurilor penale, Ministerul Public își exprimă preocuparea îndeosebi cu privire la următoarele chestiuni de ordin general:
– oportunitatea modificării unor soluții legislative care în timp și-au dovedit valabilitatea, inclusiv din punctul de vedere al conformității lor cu Constituția; Mai mult …

Curtea Constituţională a României (CCR) a constatat că legiuitorul nu şi-a îndeplinit obligaţia de a reglementa durata maximă a controlului judiciar pentru toate etapele procesuale în care acesta se poate dispune, stabilind că sintagma ‘în primă instanţă’ cuprinsă în Codul de procedură penală este neconstituţională.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis, plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 215 indice 1 alineatul (8) din Codul de procedură penală, prevederile criticate având următorul conţinut: ‘În cursul judecăţii în primă instanţă, durata totală a controlului judiciar nu poate depăşi un termen rezonabil şi, în toate cazurile, nu poate depăşi 5 ani de la momentul trimiterii în judecată”.

Curtea a reţinut că, prin Decizia numărul 712 din 4 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, numărul 33 din 15 ianuarie 2015, a analizat, din perspectivă constituţională, lipsa termenelor şi a duratei maxime pentru care măsura preventivă a controlului judiciar şi cea a controlului judiciar pe cauţiune pot fi dispuse, constatând că nereglementarea acestora determină încălcarea prevederilor Legii fundamentale.

Mai mult …

Potrivit Codului de procedură penală încălcarea oricăror dispoziţii legale determină nulitatea actului atunci când prin nerespectarea cerinţei legale s-a adus o vătămare drepturilor părţilor ori ale subiecţilor procesuali principali, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desfiinţarea actului.

Art. 282 alin. 4 C. procedură penală prevede că încălcarea menţionată mai sus poate fi invocată:
a) până la închiderea procedurii de cameră preliminară, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în această procedură;
b) până la primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale, când instanţa a fost sesizată cu un acord de recunoaştere a vinovăţiei;
c) până la următorul termen de judecată cu procedura completă, dacă încălcarea a intervenit în cursul judecăţii. Mai mult …

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a transmis următoarele, potrivit unui comunicat:

„Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii se alătură şi susţine punctele de vedere exprimate recent de cele mai importante structuri de parchet din cadrul sistemului judiciar – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – precum şi de Asociaţia Procurorilor din România cu privire la propunerile de modificare ale Codului penal şi Codului de procedură penală, avansate în cadrul demersului legislativ parlamentar de implementare a Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016. Mai mult …