Tag-Archive for » Cod de procedură penală «

Ministrul Justiţiei a declarat că, după ce vor intra în vigoare modificările la Codul de procedură penală, “orice român care va avea sentimentul că a fost condamnat pe baza unor probe nelegale, de tipul interceptărilor, pe baza unor altor reguli, gen protocoale, va putea solicita revizuirea hotărârii”.

“În proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală, la cauzele de revizuire s-a introdus o altă cauză, o cauză nouă care prevede revizuirea hotărârilor rămase definitive dacă au fost pronunţate pe baza unor probe nelegale, gen interceptări făcute de organe neabilitate la urmărirea penală, adică SRI, sau dacă au fost administrate pe baza altor norme decât cele din procedură penală, gen protocoale. Nu este opera mea, este propunerea venită de la comisia specială, a fost adoptată legea de modificare a legii Codului de procedură penală, prima Cameră, Camera decizională, se află la CCR”, a afirmat ministrul.

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu modificările aduse Legii privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate.
Pe 8 iunie, Instanţa Supremă a decis să sesizeze Curtea în legătură cu aspecte de neconstituţionalitate în cazul actului normativ pentru modificarea şi completarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Mai mult …

Comisia “Legislaţie şi cooperare interinstituţională” din Consiliul Superior al Magistraturii a recomandat, după consultarea cu instanţele şi parchetele din ţară, mai multe propuneri la proiectul de lege privind modificarea şi completarea Codurilor penale, printre care s-au numărat şi eliminarea camerei preliminare, dreptul la informare a opiniei publice în timpul urmăririi penale, dar şi ca partea civilă să fie introdusă în procesul penal până la întocmirea rechizitoriului. Mai mult …

Curtea Constituţională a României a decis că este neconstituţională soluţia legislativă din Codul de procedură penală care nu permite, în cursul judecăţii, contestarea luării de către instanţă a măsurii valorificării bunurilor mobile sechestrate.

Potrivit unui comunicat al CCR plenul Curţii a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 252 indice 3 alineatul (3) teza finală din Codul de procedură penală, care prevede că „(3) Asupra valorificării bunurilor mobile sechestrate, precum şi cu privire la cererile prevăzute la alin. (2), instanţa de judecată dispune prin încheiere motivată. Încheierea instanţei este definitivă”. Mai mult …

Ministrul Justiției, a declarat, în cadrul lucrărilor Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei pe tema modificării legislației penale:

„La nivel de Minister al Justiţiei considerăm şi noi că este necesară evaluarea acestor coduri şi modificarea lor sub anumite aspecte. Ştim cu toţi că MJ a transmis prin Guvern şi către dvs. proiecte de lege pentru modificarea codurilor în acord cu Deciziile CCR, cu Directiva de exemplu privind confiscarea extinsă, respectiv prezumpţia de nevinovăţie. (…) Când eram judecător la Curte am participat la pronunţarea multor decizii de neconstituţionalitate privind reglementarea instituţiei numită cameră preliminară. Camera preliminară care creează multe incompatibilităţi, care sub multe aspecte a fost declarată neconstituţională şi care nu şi-a atins scopul reglementării de scurtare a procesului penal, ci dimpotrivă de prelungire a soluţionării respectivei cauze. În concluzie, ceea ce vă vom trimite în scris la codul de procedură penală va fi de eliminare, de abrogare a reglementărilor privind camera preliminară.”

Senatul a adoptat tacit, marţi, o propunere legislativă a parlamentarilor de modificare a Codului de procedură penală, pentru transpunerea unei directive europene privind abordarea prezumţiei de nevinovăţie şi pentru prevederi privind răspunderea magistraţilor.

”Din păcate în prezent, deşi prezumţia de nevinovăţie este garantată de lege, acesta adeseori este nesocotit prin aşa zisa «telejustiţie» la care contribuie prin declaraţii tranşante magistraţi sau materiale care provin de la organele de urmărire penală, fără ca împotriva acestora să se îndrepte statul”, se arată în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege. Mai mult …

descărcare (8)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât sesizarea ministrului justiţiei cu privire la necesitatea modificării Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală, în sensul motivării hotărârilor judecătoreşti de către un alt judecător al instanţei, desemnat de colegiul de conducere, în situaţiile excepţionale în care judecătorul sau judecătorii care au participat la judecarea cauzei se află într-o imposibilitate obiectivă de a le redacta.

cod penal
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că discuţiile cu privire la o moţiune de cenzură la adresa Guvernului ar putea fi reluată după data de 5 iunie, afirmând că Guvernul a profitat de campania electorală pentru a modifica ”pe şest” prin OUG Codul penal şi cel de procedură penală.

‘Stăm şi ne gândim foarte serios. Suntem în perioada campaniei electorale şi cred că acesta este şi motivul pentru care Guvernul a profitat de o perioadă relativă de acalmie pentru a da pe şest ordonanţa”, a precizat Tăriceanu.

Ordonanţa adoptată de Guvern prevede, în total, peste 150 de modificări ale Codului penal şi Codului de procedură penală.

justitieAsociaţia APADOR-CH protestează față de modul în care Executivul a modificat legislația penală, printr-o OUG “ținută cu strictețe la secret” până în momentul adoptării, și crede că, sub pretextul armonizării codurilor cu ultimele decizii ale Curţii Constituţionale, Guvernul a introdus în act “modificări periculoase celor două Coduri”, afectând astfel grav drepturi prevăzute în Constituție.

Astfel, ca exemplu, APADOR-CH evidenţiază modificarea art. 153 din Codul de procedură penală, care stabileşte eliminarea filtrului judecătoresc, care era prevăzut, și în abilitarea procurorului de a solicita direct de la bănci, fără încuviințarea judecătorului, datele financiare ale unei persoane, modificare care “nu a fost solicitată în nicio decizie a CCR și nici prin vreo directivă europeană ce trebuie implementată”.

În acest context, APADOR-CH cere Guvernului “să remedieze aceste încălcări ale Constituției și amintește faptul că legiferarea pe ascuns, netransparentă și neloială nu este o cale democratică de urmat”. Asociația “își anunță intenția de a utiliza procedurile legale pentru eliminarea acestor excese”.

justititie3Plenul Curţii Constituţionale, în data de 3 martie 2016, a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut: «Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când: […] f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate», iar ulterior lit. f) din art. 453 alin. (1) a fost declarată neconstituţional.

Curtea a reţinut că în ceea ce priveşte cauzele soluţionate până la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin care s-a constatat neconstituţionalitatea unei dispoziţii dintr-o lege sau o ordonanţă a Guvernului şi în care nu a fost dispusă sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate având acelaşi obiect, acestea reprezintă facta praeterita, de vreme ce cauzele au fost definitiv şi irevocabil soluţionate. Curtea a reţinut că din momentul introducerii cererii în instanţă şi până la soluţionarea definitivă a cauzei, norma incidentă a beneficiat de prezumţia de constituţionalitate, care nu a fost răsturnată decât ulterior pronunţării hotărârii prin care s-a tranşat în mod definitiv litigiul şi care a dobândit autoritate de lucru judecat. Prin urmare, Curtea a constatat că incidenţa deciziei de admitere pronunţată de instanţa de contencios constituţional într-o atare cauză ar echivala cu atribuirea unor efecte ex tunc actului jurisdicţional al Curţii, cu încălcarea dispoziţiilor art.147 alin.(4) din Legea fundamentală, şi ar nega, în mod nepermis, autoritatea de lucru judecat care este ataşată hotărârilor judecătoreşti definitive.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Curtea de Apel Suceava – Secţia penală şi pentru cauze cu minori.