Art. 651 din Codul civil a fost recent modificat de Legea nr. 336/2022.
Așadar se prevede că instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
OUG nr. 104/2022 prevede modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan.
În Monitorul Oficial nr. 1051/2021 a fost publicată Decizia nr. 43/2021, prin care ÎCCJ s-a pronunţat cu privire la următoarea chestiune de drept:
“Dacă din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, art. 2.279 şi ale art. 2.321 din Codul civil din 2009 se poate reţine caracterul de titlu executoriu al scrisorii de garanţie bancară.”
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la o chestiunea de drept privind art. 222 din Legea nr. 31/1990 şi art. 1.928 din Codul civil.
Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă a constituit motiv de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
Sesizarea are în vedere următoarea chestiune de drept: “dacă prevederile art. 643 alin. (2) din Codul civil instituie o excepţie de la opozabilitatea hotărârii judecătoreşti, reglementată de art. 435 alin. (2) din Codul de procedură civilă”.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că în cazul cererii de încuviinţare a executării ipotecii mobiliare prin vânzarea bunului ipotecat, bun mobil (autovehiculul), competența aparține judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau, după caz, sediul creditorul (potrivit art. 2445 C. civ., aşa cum a fost modificat de art. 181 indice 1 introdus prin OUG nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil). Se instituie astfel o derogare de la regula generală privind instanţa de judecată competentă să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite, prevăzută de art. 651 C. proc. civ., care se referă la instanţa de la domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că dacă procurorul, prin rechizitoriu, a dispus trimiterea în judecată a unor inculpați (pentru săvârșirea infracţiunilor de abuz în serviciu), dar și clasarea (pentru infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată), desființarea înscrisurilor se poate realiza în procedura de desfiinţare a unui înscris în cazul clasării – reglementată de art. 549 indice 1 C. proc. pen. -, și nu în procesul penal care are ca obiect infracţiunile de abuz în serviciu.
Viciile de neconstituţionalitate afectează legea de înfiinţare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii în întregul său, potrivit motivării deciziei prin care Curtea Constituţională a României (CCR) a admis obiecţiile referitoare la actul normativ.
Curtea constată că legea criticată a fost adoptată, pe de o parte, cu încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzut de art.1 alin.(4) din Constituţie, şi a rolului Parlamentului, prevăzut de art.61 alin. (1) din Constituţie, şi, pe de altă parte, cu încălcarea principiului consacrat de art.16 alin.(2) din Constituţie, potrivit căruia ‘nimeni nu este mai presus de lege’. (…) În concluzie, având în vedere că soluţiile legislative privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, a căror neconstituţionalitate a fost reţinută, constituie elemente esenţiale ale reglementării actului normativ, Curtea constată că viciile de neconstituţionalitate afectează actul normativ, în întregul său’, se arată în motivarea publicată pe site-ul CCR.
Dispoziţiile Codului penal pedepsesc efectuarea unei operaţiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri, prin utilizarea, fără consimţământul titularului, a unui instrument de plată electronică sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia.
Nici aceste dispoziţii, potrivit ştirilor juridice, nu au scăpat de critici de neconstituţionalitate.