Ministerul Afacerilor Interne a lansat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru punerea în aplicare a unor prevederi ale OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
Se reglementează organigrama – cadru de organizare a instituţiei prefectului, personalul din cadrul acesteia, precum şi atribuţiile structurilor de specialitate ale instituţiei prefectului.
În contextul epidemiologic actual multe voci au susţinut că alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale nu pot fi organizate în termenul prevăzut de legislaţia în vigoare, deoarece operaţiunile preelectorale şi electorale nu pot fi efectuate fără riscuri majore la adresa sănătăţii publice şi fără încălcarea măsurilor dispuse de autorităţile medicale.
Legea privind Codul administrativ este neconstituţională în ansamblul său, a decis Curtea Constituţională a României.
Potrivit surselor citate, legea Codului administrativ este neconstituţională deoarece acest act normativ a fost adoptat fără avizul Consiliului Economic şi Social, fiind încălcat şi principiul bicameralismului.
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale a României o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind Codul administrativ.
“Prin modul în care a fost adoptată, legea dedusă controlului de constituţionalitate încalcă prevederile art. 61 alin. (2), art. 66 alin. (2) şi (3), ale art. 75 alin. (1), (2) şi alin. (4) coroborate cu cele ale art.73 alin. (3), precum şi cu cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie. Totodată, prin conţinutul normativ, legea contravine normelor şi principiilor constituţionale”, precizează şeful statului în sesizarea transmisă CCR.
Proiectul de lege privind Codul administrativ, care prevede, printre altele, pensii speciale pentru aleşii locali, precum şi eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în administraţia locală, va intra la dezbateri şi vot, în procedură de urgenţă, în plenul Camerei Deputaţilor. După adoptarea modificărilor la Codul penal, prioritatea acestei sesiuni extraordinare a Parlamentului este adoptarea Codului Administrativ.
Una dintre prevederile Codului Administrativ este că primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene aleşi după anul 1992 vor primi o pensie specială în limita a trei mandate.
Proiectul de lege privind Codul administrativ intră la dezbatere şi vot în plenul Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz.
Comisia parlamentară specială pentru elaborarea Codului administrativ a dat pe 20 iunie raport de admitere pentru acest proiect cu opt voturi ‘pentru’ şi trei ‘împotrivă’.
Propunerile Codului Administrativ făcute în parlamentul de la Bucureşti nu sunt în conformitate cu angajamentele agreate anterior de guvernul României şi, în cazul în care condiţiile convenite nu sunt îndeplinite, acest lucru constituie motiv de suspendare a plăţilor către priorităţile programelor afectate, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.
”Comisia Europeană are obligaţia de a asigura buna folosire a bugetului Uniunii Europene, iar în acest context Comisia şi România au convenit acum câţiva ani asupra unor condiţii privind folosirea fondurilor ESIF (structurale şi de investiţii) în perioada actuală, astfel încât să se asigure că administraţia publică este bine echipată pentru a garanta folosirea corectă a fondurilor europene.
Propunerea legislativă privind Codul administrativ al României a trecut de un prim vot la senatori, intrând acum în atenția deputaților, de la care ar putea ieși foarte curând cu votul decisiv de adoptare, din moment ce s-a decis ca ea să treacă în procedură de urgență prin Parlament.
Reamintim că după adoptarea la deputați, documentul va ajunge la șeful statului spre promulgare și va trebui să fie publicat în Monitorul Oficial ca să intre în vigoare, în majoritatea cuprinsului său, în 30 de zile de la publicare.
Senatul a adoptat în şedinţa plenului, în calitate de primă Cameră sesizată, proiectul Codului administrativ, în baza raportului de admitere dat săptămâna trecută de comisia specială care a luat în discuţie acest act normativ.
Proiectul, care are peste 600 de articole, a fost iniţiat de parlamentarii PSD şi a întrunit, în plenul Senatului, 85 de voturi ‘pentru’, 21 – ‘împotrivă’ şi 11 abţineri.
Din cele 176 de amendamente respinse, incluse în raportul comisiei, plenul nu a adoptat niciunul, dar a adoptat patru amendamente formulate în plen care au vizat corelări şi reformulări ale amendamentelor din comisie.
Proiectul Codului administrativ a fost depus, la Parlament, ca iniţiativă legislativă asumată de senatorii şi deputaţi, fiind promovat în procedură de urgenţă, la fel ca legile justiţiei şi modificarea codurilor penale.
Proiectul a fost depus la Senat şi este cel la care a lucrat Ministerul Dezvoltării Regionale.
Codul administrativ urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă, iar marţi au fost trimise solicitările pentru punctul de vedere al Guvernului şi avizul Consiliului Legislativ.