Categories
Articole Drept penal

ÎCCJ. Intrepretarea noţiunii de “poliţist”

Ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul comise asupra unui poliţist sau jandarm, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii sunt sacţionate conform art. 257 din Codului penal.

Categories
Articole Drept penal Organizare judiciară

ICCJ. Calitatea întreprinzătorului titular al unei întreprinderi individuale

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată să se pronunţe asupra unei chestiune de drept care a creat probleme de interpretare.

Obiectul sesizării

Dacă întreprinzătorul titular al unei întreprinderi individuale reprezintă, în sensul prevăzut de art. 308 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 175 alin. (2) teza a II – a din Codul penal, persoana care exercită permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin. (2) din Codul penal, respectiv în cadrul unei întreprinderi individuale ce exercită un serviciu de interes public, care este supusă controlului ori supravegherii autorităţilor publice cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.

Categories
Articole Dreptul muncii

ICCJ. Majorarea salariului de bază pentru complexitatea muncii

Modificările aduse sistemului de salarizare a bugetarilor au creat probleme de interpretare şi aplicare în practica judiciară.

Potrivit ştirilor juridice, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată să se pronunţe asupra unei chestiuni de drept pe tema salarizării.

Obiectul sesizării

ICCJ a fost sesizată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la dezlegarea următoarei chestiuni de drept: “Cum se interpretează şi se aplică dispoziţiile Notei 2 a lit. c) din pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea – cadru nr. 153/2017 care prevăd că: «Funcţionarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituţiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15% ?”.

Decizia ICCJ

În privinţa modului de stabilire a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare, prin art. 12 alin. (1) din Legea – cadru nr. 153/2017, este de precizat că salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare şi indemnizaţiile lunare se stabilesc potrivit prevederilor Legii – cadru nr. 153/2017 şi anexelor nr. I – IX, astfel încât, împreună cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, să se încadreze în fondurile aprobate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale pentru cheltuielile de personal, în vederea realizării obiectivelor, programelor şi proiectelor stabilite.

Interpretarea sistematică, logică şi gramaticală a dispoziţiilor art. 38 alin. (2), (3), (4) şi (6) privind aplicarea etapizată a legii, impun concluzia că majorarea salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii pentru funcţionarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituţiilor din subordinea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, nu poate fi acordată de la momentul intrării în vigoare a legii, 1 iulie 2017 până la sfârşitul anului 2017 sau pentru anul 2018, pentru că s-ar încălca prevederile art. 38 alin. (2) din Legea – cadru nr. 153/2017 privind menţinerea în plată a drepturilor salariale în anul 2017, la nivelul celor din luna iunie 2017, precum şi prevederile art. 38 alin. (3) din acelaşi act normativ, care determină majorarea în anul 2018 a drepturilor salariale avute în luna decembrie 2017 cu un procent de 25%.

Această majorare va deveni aplicabilă şi va fi acordată în momentul în care salariile de bază vor fi determinate utilizând salariile de bază prevăzute în anexa nr. VIII la Legea – cadru nr. 153/2017, anexă prin care se instituie majorarea de 15%, începând cu anul 2019.

Prin Decizia nr. 82/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 130/2019, a fost admisă sesizarea şi se stabileşte că:
– majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017 – 31 decembrie 2017 şi pentru anul 2018;
– pentru perioada 2019 – 2022, această majorare se acordă în condiţiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea – cadru nr. 153/2017;
– prin excepţie, această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.

Categories
Articole Drept penal

ÎCCJ.Actul de procedură trimis prin email în ultima zi a termenului este socotit a fi făcut în termen chiar dacă se înregistrează după expirarea termenului!

Modalitatea de calculare a termenelor prevăzute de Codul de procedură penală a condus la interpretări diferite în practica judiciară, astfel potrivit ultimelor noutăţi legislative Înalta Curte de casaţie şi Justiţie a fost sesizată pentru a se pronunţa asupra acestei chestiuni de drept.

Categories
Articole Drept penal

Martorul denunţător beneficiar al cauzei de nepedepsire poate fi subiect activ al infracţiunii de mărturie mincinoasă!

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.

Obiectul sesizării are în vedere “Dacă martorul denunţător beneficiar al cauzei de nepedepsire, prevăzute la art. 290 alin. (3) din Codul penal, poate fi subiect activ al infracţiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 din Codul penal, sau de favorizare a făptuitorului, prevăzută de art. 269 din Codul penal.”

Categories
Articole Drept civil Economie

ÎCCJ. Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat în Construcţii vizează exclusiv lucrările realizate în legătură cu o expropriere pentru cauză de utilitate publică

Potrivit ultimelor noutăţi legislative, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a luat în examinare sesizarea privind scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat în Construcţii.

Categories
Articole Drept civil

ICCJ. Deschiderea procedurii insolvenţei formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a luat în examinare o sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

Categories
Articole Fiscalitate

ICCJ: sesizare admisă cu privire la Codul de procedură fiscală!

Dispoziţii din Codul de procedură fiscală au constituit, recent, subiect de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justitţie.

În Monitorul Oficial al României nr. 402/2019 a fost publicată Decizia nr. 16/2019 privind examinarea sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile referitoare la unele chestiuni de drept.

Categories
Articole Economie

ÎCCJ. Sumele datorate lunar de terţul proprit asociaţiei de proprietari au destinaţie specială!

Dispoziţii din Codul de procedură civilă au constituit, potrivit ultimelor ştiri juridice, motiv de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţiei şi Justiţie.

ÎCCJ  a fost sesizată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la dezlegarea următoarei chestiuni de drept: “Modul de interpretare şi aplicare a art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 46 – 48 din Legea nr. 230/2007 şi art. 12 pct. B lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 privind existenţa sau inexistenţa unei afectaţiuni speciale în ceea ce priveşte sumele datorate lunar de terţul poprit debitoarei asociaţia de proprietari, în cererile având ca obiect validarea popririi înfiinţate asupra sumelor de bani datorate de către membrii asociaţiei de proprietari cu titlu de cheltuieli lunare de întreţinere, în cazurile în care debitoare este asociaţia de proprietari, creditor un terţ, iar membrii asociaţiei de proprietari sunt terţi popriţi.”

Categories
Articole Pensii

Pensia de serviciu se cuvine personalului Autorității Electorale Permanente?

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 24 septembrie 2018 a fost publicată Decizia nr. 50/2018 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 46.987/3/2016, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la o chestiune de drept.

Problema de drept care formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție presupune rezolvarea chestiunii dacă persoane din categorii profesionale diferite, cărora li se recunoaște, prin dispoziția legiuitorului, același statut, beneficiază și de aceleași drepturi.