Tag-Archive for » cerere de reexaminare «

Potrivit legislaţie completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competenţa sa şi dacă aceasta îndeplineşte cerinţele prevăzute de lege.

Dacă cererea nu îndeplineşte cerinţele prevăzute de lege, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Iar, potrivit art. 200 alin. 4) C. procedură civilă, în cazul în care obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul de 10 zile, prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii. Mai mult …

În cadrul procesului civil pot fi săvârşite mai multe abateri care sunt sancţionate de instanţă, de exemplu pricinuirea cu intenţie sau culpă a amânării judecăţii sau a executării silite, formularea unei cereri cu rea – credinţă.

Abaterea săvârşită, amenda şi despăgubirea se stabilesc de către instanţa în faţa căreia s-a săvârşit fapta sau, după caz, de către preşedintele instanţei de executare, prin încheiere executorie, care se comunică celui obligat, dacă măsura a fost luată în lipsa acestuia.

Potrivit art. 191 alin. 1) C. procedură civilă, împotriva încheierii executorii prevăzute mai sus se poate face numai cerere de reexaminare,  prin care se solicită, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acesteia. Mai mult …

Cererea de reexaminare în cadrul procesului civil poate fi introdusă împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată atunci când reclamantul nu a pus în conformitate cererea cu dispoziţiile legale. Temeiul legal al acestei cereri este art. 200 C. de procedură civilă.

O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru stabileşte de asemenea în art. 39 că împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Mai mult …

descarcare-58Persoanele care au dificultăţi financiare şi nu pot susţine financiar procedurile judiciare pot solicita ajutor public judiciar. Potrivit legislaţiei, ajutorul public judiciar reprezintă acea formă de asistenţă acordată de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil şi garantarea accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii. Mai mult …

turism

Senatul a respins cererea de reexaminare a propunerii legislative privind impozitul specific unor activităţi şi a adoptat legea în forma transmisă la promulgare. Proiectul a fost adoptat în forma iniţială cu 61 de voturi “pentru”, şapte “împotrivă” şi 13 abţineri.

Pe 20 iulie 2016, preşedintele României, Klaus Iohannis, a trimis Parlamentului spre reexaminare, Legea privind impozitul specific unor activități.

În motivarea cererii de reexaminare, preşedintele Klaus Iohannis susţinea că pentru anumiţi operatori economici valoarea impozitului stabilit conform noilor prevederi va fi mai mare decât cea plătită conform prevederilor Codului fiscal, “în timp ce alţi operatori economici vor plăti mai puţin decât în prezent pentru aceeaşi activitate”.

Proiectul de lege prevede ca, din 2017, hotelurile, barurile sau restaurantele de pe teritoriul României să plătească, indiferent de mărimea cifrei de afaceri și de nivelul profitului un impozit specific, calculat pe numărul de locuri de cazare sau mărimea spațiului alocat activității.

Astfel, persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit/impozit pe veniturile microîntreprinderilor urmează să comunice organelor fiscale teritoriale aplicarea impozitului specific, până la data de 31 martie inclusiv a anului pentru care se plăteşte impozitul specific.

Pentru ca Legea să intre în vigoare mai are nevoie şi de votul decisiv al Camerei Deputaţilor.

images (39)

Taxele judiciare de timbru au ca scop necesitatea asigurării, pe de o parte, a unui echilibru corespunzător între eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public calitativ şi obligaţia cetăţeanului care foloseşte acest serviciu de a contribui la susţinerea costurilor, dar şi, pe de altă parte, a transparenţei aplicării normelor în materie implicând o evidenţă clară asupra tuturor operaţiunilor pe care le implică sistemul de taxare.

Cadrul legal în materie poate fi consultat pe portalele juridice, actul normativ relevant în materie este OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru care reglementează cuantumul taxelor, precum şi modul de stabilire a acestora.

Conform art. 9 lit. e) din actul menţionat mai sus, taxa judiciară în cazul cererii de reexaminare împotriva încheierii prin care au fost stabilite amenzile judiciare şi despăgubirile în cazul amânării procesului este de 20 lei. Acest articol a făcut obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Mai mult …

646x404 (4)

Parlamentul a aprobat, în data de 15 decembrie, o modificare a Regulamentului prin care aleşii se vor putea pronunţa, în cazul cererilor de reexaminare sau a deciziilor de neconstituţionalitate, doar pe articolele cu care au fost sesizaţi, fără a mai putea interveni şi în alte aspecte ale legilor.

Modificarea a fost făcută pentru a pune în acord Regulamentul Camerei Deputaţilor şi al Senatului cu o serie de decizii ale Curţii Constituţionale, care a atras atenţia, în mai multe rânduri, asupra procedurilor interne din Parlament.

Potrivit noilor reglementări, Parlamentul este obligat să opereze modificări – în cazul deciziilor de neconstituţionalitate şi a cererilor de reexaminare – doar pe articolele care au legătură cu obiectul sesizării.

Plenul Parlamentului a modificat şi articolul care stabileşte modalitatea de votare, astfel încât o lege reexaminată va fi votată o singură dată, împreună cu raportul de modificare.

lcMembrii PSD, UNPR, PNL, UDMR şi ALDE îşi vor da întâlnire, astăzi, pentru a lua o decizie politică referitor la Codul Fiscal, după ce s-a anulat sesiunea parlamentară extraordinară prevăzută pentru discutarea cererii de reexaminare a Codului, formulată de preşedintele Klaus Iohannis.

Întâlnirea se va desfăşura la ora 10.00, la Palatul Parlamentului, şi are loc în contextul în care liderii partidelor politice au avut săptămână trecută o consultare tehnică, la care a participat şi ministrul Finanţelor Eugen Teodorovci şi în cadrul căreia cei mai mulţi au fost de acord cu un pact tehnic privind o cotă de TVA de 20%, în loc de 19% şi amânarea eliminării accizelor la alcool şi carburanţi.

Toţi reprezentanţii partidelor au fost de acord cu o întâlnire politică. Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a afirmat, că a răspuns favorabil cererii liderului PSD Liviu Dragnea pentru întâlnirea politică pe Codul fiscal pentru că se suprapune pe dorinţa PNL, adăugând că remarcă cu “satisfacţie” că, pentru prima dată, Coaliţia de guvernare se disociază de “heirupismul” lui Ponta.

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a declarat că discuţiile politice pe marginea Codului Fiscal constituie o soluţie mai bună decât respingerea cererii de reexaminare în Parlament, fiindcă PSD nu şi-a asumat politic înţelegerea tehnică, însă trebuie să vină şi cu argumente care să motiveze acest fapt.

Totuşi, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, copreşedinte ALDE, a criticat cererea de reexaminare a Codului fiscal, precizând că este “o situaţie inedită din punct de vedere procedural”, întrucât “în mod normal solicitările preşedintelui trebuie să fie adresate Parlamentului cu indicarea articolelor din lege pe care preşedintele le consideră a fi necesare spre modificare, ceea ce nu este cazul”.

În data de 17 iulie, preşedintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului spre reexaminare proiectul noului Cod fiscal, precizând faptul că actul normativ poate fi pus în aplicare numai după o “riguroasă analiză” a implicaţiilor asupra bugetului consolidat.

lc
La 20 mai Parlamentul României a adoptat noul Cod Silvic, după ce a fost respinsă cererea președintelui Klaus Iohannis de reexaminare a Codului silvic. În noul cod a fost păstrată măsura anti-monopol pentru piața de prelucrare a lemnului.

Anterior şeful statului a solicitat reexaminarea actului normativ pe motiv că acesta limitează activitatea economică a operatorilor economici sau a grupului de operatori economici, având impact asupra mediului concurențial și, implicit, asupra economiei ţării.

Pentru forma iniţială a Codului Silvic au votat 218 deputaţi, 95 au fost împotrivă, iar 11 deputaţi s-au abținut de la vot.

parlamentÎn şedinţa din data de 20 mai 2015, Camera Deputaţilor va dezbate cererea de reexaminare a preşedintelui la Codul Silvic şi proiectului legii insolvenţei persoanei fizice. Anunţul a fost făcut de secretarul Camerei, deputatul Nicolae Mircovici.

Reexaminarea la Codul Silvic a dus la foarte multe acuzaţii din partea PSD la adresa PNL, dar şi la adresa preşedintelui Klaus Iohannis.

Sătămâna trecută, deputaţii din Comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic, fiind consemnate 35 de voturi “împotriva” cererii şi 21 “pentru”.

Totodată, au fost mai multe dispute pe tema modificărilor la Codul Silvic, liberalii afirmând că vor eliminare articolului 20, premierul Ponta acuzându-l pe fostul ministru liberal Lucia Varga că sprijină interesele unor firme private, iar firma austriacă Schweighover a ameninţat că se va retrage din România, din cauza Codului Silvic.

În acelaşi timp, liberalii au precizat că vor cere retrimiterea la comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor a cererii de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis, pe Codul Silvic, pentru eliminarea articolului 20, în caz contrar urmând a vota împotriva legii.