Tag-Archive for » ccr «

Președintele a transmis Curții Constituționale a României o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici.

Actul normativ menține abrogarea prevederii potrivit căreia funcționarii publici sunt suspendați din funcție în cazul în care sunt trimiși în judecată pentru infracțiuni, inclusiv de corupție și de serviciu.

 

Curtea Constituțională a României a admis cu unanimitate de voturi, două sesizări formulate cu privire la neconstituționalitatea unor hotărâri adoptate de Parlament.

Potrivit unui comunicat al CCR o primă sesizare, formulată de grupul parlamentar al USR din Camera Deputaților, a vizat o hotărâre privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare.

CCR a admis și o a doua sesizare formulată de grupul parlamentar al USR din Camera Deputaților, referitoare la neconstituționalitatea Hotărârii Parlamentului României nr. 70/2017 pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 10/2017 privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Delegației permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre.

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, sesizarea referitoare la Hotărârea Parlamentului care modifică modul de funcționare a Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI, au declarat surse din CCR.

Pe 24 octombrie, un grup parlamentar a atacat la CCR Hotărârea 85/2017 privind organizarea și funcționarea Comisiei comune pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI. Mai mult …

Curtea Constituţională va discuta sesizarea de neconstituţionalitate a Regulamentului Comisiei parlamentare de control al SRI, liberalii contestând instituirea obligativităţii prezentării la audierea în comisie.

S-a depus la CCR, pe 24 octombrie, sesizarea privind Hotărârea Parlamentului care obligă fiecare cetăţean să se prezinte în faţa Comisiei pentru controlul SRI, atunci când este citat. Mai mult …

Curtea Constituțională a României va discuta sesizarea referitoare la actul normativ de modificare și completare a Legii 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, formulată de 50 de deputați aparținând grupurilor parlamentare.

Autorii excepției de neconstituționalitate acuză, în sesizare, încălcarea principiului bicameralismului în cazul adoptării actului normativ. Mai mult …

CCR a publicat motivarea deciziei privind conflictul constituţional între Parlament şi Parchetul General, generat de faptul că şefa DNA, nu s-a prezentat în faţa Comisiei care anchetează posibila fraudare a alegerilor prezidenţiale din 2009.

Curtea stipulează că orice persoană, indiferent că este angajată la stat sau în sfera privată, dacă este chemată la audieri în Parlament, trebuie să adopte un comportament „activ, pozitiv“, deci este obligată să meargă în faţa Comisiei de anchetă.

În caz contrar, „atitudinea sa poate fi calificată drept potrivnică aflării adevărului şi poate constitui obiect de sesizare a organelor de urmărire penală“, arată CCR. Astfel, magistraţii CCR oferă puteri sporite de anchetă parlamentarilor. Mai mult …

În procedura camerei preliminare, judecătorul de cameră preliminară, soluţionează cererile şi excepţiile formulate ori excepţiile ridicate din oficiu, în camera de consiliu, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părţilor şi ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum şi ale procurorului.

Această procedură, fiind una relativ recentă a atras mai multe critici. Potrivit ştirilor juridice, s-a arătat că art. 346 alin. 1) C. procedură penală încalcă prevederile constituţionale, argumentându-se că judecătorul de drepturi şi libertăţi se substituie instanţei. Mai mult …

Prevederea conform căreia polițistul poate fi asistat de un coleg și nu de un avocat în comisia de disciplină este neconstituțională, a decis Curtea Constituțională a României (CCR).

Potrivit unui comunicat al CCR, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.59 alin.(7) din Legea 360/2002 privind Statutul polițistului, care prevede că „în fața consiliilor de disciplină polițistul are dreptul de a fi asistat de un alt polițist, ales de către acesta sau desemnat de Corp”.

În urma deliberării, Curtea Constituțională a admis, cu unanimitate de voturi, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului în cauză.

Exprimările vagi, echivoce, pot suna foarte bine într-o lucrare de beletristică, însă textul legii penale – a cărei interpretare eronată poate nărui destine umane sau conduce la condamarea unor nevinovați, e ultimul loc în care-ai vrea să le găsești.

Art. 249 alin. 1 din Codul penal din 1969 prevede că „încălcarea din culpă, de către un funcţionar public, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă s-a cauzat o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi (…) sau o pagubă patrimoniului acesteia ori o vătămare importantă intereselor legale ale unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la doi ani sau cu amendă”. Mai mult …

În doctrina penală, infracţiunea continuată a cunoscut o adevărată evoluţie, plecând astfel de la reacţia împotriva asprimii pedepselor din perioada feudală şi ajungând la o unitate infracţională legală cum este definită în dreptul contemporan. Astfel, în evul mediu, situaţia impunea un remediu, mai ales în legătură cu infracţiunea de furt, deoarece – aşa cum arată Prosper Farinacius – pentru cel de-al treilea furt, chiar de importanţă redusă, făptuitorul era pasibil de pedeapsa cu moartea. Alţi autori au susţinut că noţiunea de infracţiune continuată a fost elaborată mult înainte, în secolul al XII-lea, de către glosatori, şi anume de către Baldus şi Bartolus.

Important este faptul că datorită complexităţii infracţiunii continuate s-a impus o definire clară. Aceasta se impune cu atât mai mult cu cât săvârşirea de către aceeaşi persoană a două sau mai multor acţiuni-inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul unei infracţiuni, în mod obişnuit determină existenţa unui concurs de infracţiuni – infracţiunea continuată constituind o excepţie de la această regulă. Mai mult …