Tag-Archive for » ccr «

CCR a decis că în cazul concursului de infracțiuni se poate ajunge la aplicarea unor pedepse disproporționat de mari pentru fapte cu pericol social redus, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituțională a României (CCR) a admis excepția de neconstituționalitate ridicată împotriva dispozițiilor articolului 35 alineatul 1 din Codul penal și a constatat că sintagma „și împotriva aceluiași subiect pasiv” este neconstituțională.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată din oficiu de Tribunal, cu ocazia soluționării unui dosar în care un inculpat era judecat pentru săvârșirea a 46 de infracțiuni de înșelăciune, 46 de infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată și 46 de infracțiuni de fals informatic. În sesizare, instanța respectivă a arătat că în acest caz este vorba de mai mulți subiecți pasivi, ceea ce ar impune aplicarea de pedepse distincte pentru fiecare faptă în parte.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac care poate fi formulată doar în cazurile strict reglementate prin lege.

Astfel, conform art. 453 alin. 1 lit. f) C. procedură penală, revizuirea poate fi cerută dacă hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituţională ca urmare a admiterii unei excepţii de neconstituţionalitate ridicate în acea cauză, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.

Însă potrivit ştirilor juridice, s-a susţinut că acestă prevedere nu este în concordanţă cu prevederile constituţionale. Mai mult …

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, ca inadmisibilă, sesizarea fostului premier de examinare a condițiilor în care au votat senatorii și deputații la moțiunea de cenzură împotriva Cabinetului său.

Premierul a afirmat: “Având în vedere rolul Curții Constituționale de garant al supremației Constituției, precum și de unică autoritate de jurisdicție constituțională în România, fără a solicita anularea adoptării moțiunii de cenzură din data de 21 iunie 2017, vă adresez rugămintea de a examina condițiile votării de către senatori și deputați a acestei moțiuni și de a impune Parlamentului respectarea, pe viitor, a dispozițiilor constituționale și legale privitoare la asigurarea caracterului secret al votului exprimat de parlamentari”.

Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pentru data de 23 noiembrie, discutarea sesizării referitoare la nerecunoașterea căsătoriilor dintre persoane de același sex.

În iulie 2016 a fost prezentat cazul soților dintre care unul este cetăţean român iar celălalt cetățean american, care au dat în judecată statul român în urma refuzului de recunoaștere a căsătoriei lor, oficiată în 2010 la Bruxelles.

Avocatul cuplului care dorește recunoașterea în România a căsătoriei între persoanele de același sex, a anunțat în octombrie 2016 că a solicitat CCR să adreseze două întrebări Curții de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg pentru clarificarea termenului de „soți”.

Profesia de avocat este o profesie liberă şi independentă cu organizare şi funcţionare autonome iar în exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei şi codului deontologic.

Legislaţia, art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, prevede cazurile de nedemnitate, şi anume se prevede că este nedemn de a fi avocat cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei.

Potrivit ştirilor juridice, articolul menţionat mai sus a atras atenţia şi s-a considerat că nu este conform prevederilor constituţionale, formulându-se o excepţie de neconstituţionalitate în acest sens. Mai mult …

Curtea Constituțională a României (CCR) a hotărât ca opiniile separate ale judecătorilor constituționali să nu mai fie publicate, dacă acestea se transformă în critici la adresa forumului sau dacă acestea au caracter „sentențios, ostentativ sau provocator”.

Potrivit Hotărârii nr. 1/2017 publicată în Monitorul Oficial, opinia separată sau concurentă operează cu repere doctrinare și jurisprudențiale, obiectivitate în concepte și noțiuni științifice. Mai mult …

Curtea Constituţională (CCR) obligă legiuitorul să impună un prag valoric în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, susţinând nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancţiunea penală. Însă s-a formulat şi o opinie concurentă, argumentând că CCR nu poate impune obligaţii legiuitorului deoarece Curţile Constituţionale nu fac politica legislativă, nu creează legi, ele doar asigură supremaţia Constituţiei în limitele competenţei date de legiuitorul constituant.

Curtea subliniază că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare principiului securităţii raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii. Mai mult …

Curtea Constituțională a României (CCR) consideră că interdicția ca persoanele condamnate să facă parte din Guvern trebuie să înceteze, conform legislației în vigoare, în caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie.

În motivare se susţine: “Apare cu evidență că, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, sintagma ‘nu au suferit condamnări penale’ încetează să mai constituie o interdicție la dobândirea calității de membru al Guvernului în ceea ce privește persoanele care cad sub incidența/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege. Orice altă interpretare dată sintagmei ‘nu au suferit condamnări penale’ din cuprinsul art.2 din Legea nr.90/2001 ar fi contrară literei și spiritului Constituției”.

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că modificările legislative care obligă persoanele solicitate să se prezinte la comisiile parlamentare de anchetă nu încalcă principiul separației și echilibrul puterilor în stat.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că prevederile Legii  privind completarea dispozițiilor art. 9 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare sunt constituționale, în raport de criticile de neconstituționalitate formulate.

Reamintim că aceste modificări legislative au venit în contextul în care după invitaţia Parlamentului mai mulţi dintre cei invitaţi au refuzat să se prezinte.

Asociația Procurorilor din România (APR) cere președintelui, Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea legii salarizării, precizând că aceasta creează o diferență de statut financiar între procurori și judecători.
În comunicat se arată că Asociația Procurorilor din România consideră că este încălcat principiul constituțional al legalității în fața legii, întrucât prin adoptarea acestei legi se creează o diferență de statut financiar între procurori și judecători, subiecți constituționali cu statut identic.