Tag-Archive for » ccr «

Prevederea conform căreia polițistul poate fi asistat de un coleg și nu de un avocat în comisia de disciplină este neconstituțională, a decis Curtea Constituțională a României (CCR).

Potrivit unui comunicat al CCR, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.59 alin.(7) din Legea 360/2002 privind Statutul polițistului, care prevede că „în fața consiliilor de disciplină polițistul are dreptul de a fi asistat de un alt polițist, ales de către acesta sau desemnat de Corp”.

În urma deliberării, Curtea Constituțională a admis, cu unanimitate de voturi, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului în cauză.

Exprimările vagi, echivoce, pot suna foarte bine într-o lucrare de beletristică, însă textul legii penale – a cărei interpretare eronată poate nărui destine umane sau conduce la condamarea unor nevinovați, e ultimul loc în care-ai vrea să le găsești.

Art. 249 alin. 1 din Codul penal din 1969 prevede că „încălcarea din culpă, de către un funcţionar public, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă s-a cauzat o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi (…) sau o pagubă patrimoniului acesteia ori o vătămare importantă intereselor legale ale unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la doi ani sau cu amendă”. Mai mult …

În doctrina penală, infracţiunea continuată a cunoscut o adevărată evoluţie, plecând astfel de la reacţia împotriva asprimii pedepselor din perioada feudală şi ajungând la o unitate infracţională legală cum este definită în dreptul contemporan. Astfel, în evul mediu, situaţia impunea un remediu, mai ales în legătură cu infracţiunea de furt, deoarece – aşa cum arată Prosper Farinacius – pentru cel de-al treilea furt, chiar de importanţă redusă, făptuitorul era pasibil de pedeapsa cu moartea. Alţi autori au susţinut că noţiunea de infracţiune continuată a fost elaborată mult înainte, în secolul al XII-lea, de către glosatori, şi anume de către Baldus şi Bartolus.

Important este faptul că datorită complexităţii infracţiunii continuate s-a impus o definire clară. Aceasta se impune cu atât mai mult cu cât săvârşirea de către aceeaşi persoană a două sau mai multor acţiuni-inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul unei infracţiuni, în mod obişnuit determină existenţa unui concurs de infracţiuni – infracţiunea continuată constituind o excepţie de la această regulă. Mai mult …

Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că este întemeiată critica referitoare la faptul că, prin unul dintre articolele proiectului de modificare a Legii referendumului, data organizării referendumului pentru revizuirea Constituției ar urma să fie stabilită de Guvern, în condițiile în care sunt nesocotite, astfel, competențele constituționale conferite Parlamentului.

Potrivit unui comunicat al CCR, plenul Curții a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile articolului unic pct. 2 [cu referire: la sintagma ‘în termen de două zile’ cuprinsă în art.6 alin.(3) din Legea nr.3/2000, la art.6 alin.(5) fraza a doua, precum și la art.6 alin.(7) din Legea nr.3/2000] și cele ale articolului unic pct. 3 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului sunt neconstituționale.

Curtea de Apel Bucuresti (CAB) a decis ca CCR nu avea dreptul sa stabileasca niciun fel de regula pentru redactarea opiniilor separate si concurente si cat timp Legea 47/1992 nu stabileste nicio regula de redactare a acestor opinii, nu avea dreptul sa blocheze publicarea vreunei astfel de opinii in Monitorul Oficial.

Curtea de Apel a motivat astfel hotararea pronuntata la cererea de suspendare, formulata de avocat, a Horatarii 1/22.06.2017 a CCR prin care s-a decis ca presedintele Curtii are dreptul sa refuze publicarea in MOf si pe site-ul Curtii a opiniilor separate pe care le considera inadecvate. Mai mult …

Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pentru 3 octombrie, luarea unei decizii privind sesizarea formulată de președinții Senatului și Camerei Deputaților în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Ministerul Public.

Potrivit sesizării, nu există niciun motiv pentru care ancheta parlamentară trebuie să înceteze atunci când este demarată o anchetă judiciară, fiind vorba despre proceduri cu natură juridică diferită, care se pot exercita în paralel și nu se exclud una pe alta. Mai mult …

Orice excepţie de neconstituţionalitate invocată în faţa Curţii Constituţionale trebuie să conţină o anumită formă. Astfel, excepţia de neconstituţionalitate trebuie să cuprindă trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat.

Mai jos vom analiza modul în care Curtea Constituţională îşi motivează decizia atunci când excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde cele trei elemente. Mai mult …

Durata măsurii preventive a arestului preventiv în cursul judecăţii în primă instanţă nu poate depăşi un termen rezonabil şi nu poate fi mai mare de jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru infracţiunea care face obiectul sesizării instanţei de judecată. În toate cazurile, durata arestării preventive în primă instanţă nu poate depăşi 5 ani.

Aceste norme îşi găsesc reglementarea în art. 239 C. procedură penală, articol care potrivit ştirilor juridice a făcut obiectul sesizării Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate. Mai mult …

CCR a decis că în cazul concursului de infracțiuni se poate ajunge la aplicarea unor pedepse disproporționat de mari pentru fapte cu pericol social redus, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituțională a României (CCR) a admis excepția de neconstituționalitate ridicată împotriva dispozițiilor articolului 35 alineatul 1 din Codul penal și a constatat că sintagma „și împotriva aceluiași subiect pasiv” este neconstituțională.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată din oficiu de Tribunal, cu ocazia soluționării unui dosar în care un inculpat era judecat pentru săvârșirea a 46 de infracțiuni de înșelăciune, 46 de infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată și 46 de infracțiuni de fals informatic. În sesizare, instanța respectivă a arătat că în acest caz este vorba de mai mulți subiecți pasivi, ceea ce ar impune aplicarea de pedepse distincte pentru fiecare faptă în parte.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac care poate fi formulată doar în cazurile strict reglementate prin lege.

Astfel, conform art. 453 alin. 1 lit. f) C. procedură penală, revizuirea poate fi cerută dacă hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituţională ca urmare a admiterii unei excepţii de neconstituţionalitate ridicate în acea cauză, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.

Însă potrivit ştirilor juridice, s-a susţinut că acestă prevedere nu este în concordanţă cu prevederile constituţionale. Mai mult …