Acest subiect, desfacerea căsătoriei prin acord de mediere, a constituit obiectul sesizării ÎCCJ cu un recurs în intersul legii în sensul de a stabili dacă instanţa de judecată poate lua act de acordul de mediere prin care părţile s-au înţeles cu privire la desfacerea căsătoriei şi la rezolvarea aspectelor accesorii divorţului.
Tag: casatorie
Potrivit iniţiativei, în actuala redactare a alin. (1) al art. 48 din Constituţie se spune că “familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”.
În Monitorul Oficial nr. 287/2020, a fost publicată Legea nr. 47/2020 pentru modificarea alineatului (2) al articolului 24 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, în cazul desfacerii căsătoriei, dacă reclamantul este în stare de arest și încarcerat, locul de deținere este asimilat, în această situație, domiciliului de fapt, competentă fiind instanța de la ultimul domiciliu al soților, dacă cel puțin unul dintre soți mai locuiește acolo, conform art. 915 alin. 1. C. proc. civ. În speță, la data introducerii acțiunii, reclamantul avea domiciliul în Iași, conform cărții de identitate și fișei de evidență emise de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, și era încarcerat în Penitenciarul Iași, fiind fără relevanță împrejurarea ca a fost ulterior transferat la Penitenciarul Botoșani.
O propunere legislativă privind acordarea concediului pentru divorţ de trei zile lucrătoare a fost depus la Senat.
“Concediul pentru divorţ se acordă în scopul de a veni în sprijinul celor ce trec prin această situaţie pentru acomodarea la noua situaţie din viaţa lor. Cei ce au divorţat au dreptul la un concediu pentru divorţ de trei zile lucrătoare. În cazul în care titularul dreptului la concediu pentru divorţ este asigurat în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat, el are dreptul la un concediu pentru divorţ plătit de trei zile lucrătoare. Indemnizaţia pentru concediul de divorţ se plăteşte din fondul de salarii al unităţii şi este egală cu salariul corespunzător perioadei respective. Concediul se acordă la cerere de către angajator în următoarele patru săptămâni de la data constatării sau, după caz, a pronunţării divorţului (…). Concediul pentru divorţ se acordă indiferent de durata căsătoriei şi indiferent de modalitatea prin care s-a desfăcut căsătoria”, se arată în proiectul iniţiat.
Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei care prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie a fost adoptată în plenul Senatului.
Iniţiativa cetăţenească, pentru care era necesară susţinerea a cel puţin două treimi din numărul senatorilor, a fost votată prin vot nominal, exprimându-se 107 senatori “pentru” şi 13 “contra”. Şapte senatori s-au abţinut.
Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pentru data de 23 noiembrie, discutarea sesizării referitoare la nerecunoașterea căsătoriilor dintre persoane de același sex.
În iulie 2016 a fost prezentat cazul soților dintre care unul este cetăţean român iar celălalt cetățean american, care au dat în judecată statul român în urma refuzului de recunoaștere a căsătoriei lor, oficiată în 2010 la Bruxelles.
Avocatul cuplului care dorește recunoașterea în România a căsătoriei între persoanele de același sex, a anunțat în octombrie 2016 că a solicitat CCR să adreseze două întrebări Curții de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg pentru clarificarea termenului de „soți”.
Proiectul revizuirii Constituţiei a ajuns la Camera Deputaţilor şi a fost deja analizat. Plenul Camerei Deputaților a adoptat pe articole propunerea legislativă de revizuire a Constituției care prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie.
În varianta actuală, Constituția spune că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, însă se doreşte să se menţioneze expres în conţinutul articolului că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie.
Subiectul a atras atenţia fiind atât voci pro cât şi contra acestui proiect. Urmează ca în perioada următoare să urmărim ce se va întâmpla, acesta urmând a fi supus votului final din Camera Deputaţilor.
Iacob Puşcaş, deputatul ex-UNPR a depus la Senat un proiect de lege prin care tinerii până în 35 de ani primesc 15.000 de lei când se căsătoresc, sumă care se acordă şi la naşterea celui de-al treilea copil.
Astfel, conform actului normativ, familiile biparentale vor primi “prima pentru recunoaşterea contribuţiei aduse naţiunii” de 15.000 de lei la naşterea celui de-al treilea copil. Totodată, familiile cu 3 copii vor primi o alocaţie suplimentară în valoare de 50% din salariul minim brut.
De asemenea, iniţiativa legislativă stabileşte că părinţii cu cel puţin 3 copii minori nu achită impozit pe venit din salarii şi plătesc doar 50% din impozitul pe alte activităţi producătoare de venit, iar mamele cu cel puţin 3 copii beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu doi ani pentru fiecare copil, dar nu mai mult de 8 ani.
Potrivit noutăților legislative se propune ca persoanele care celebrează împlinirea a 25 sau 50 de ani de la căsătorie să primească de la Ministerul Culturii un tichet pentru a intra gratuit la un spectacol de teatru, operă, filarmonică sau la un muzeu a primit aviz nefavorabil din partea Guvernului.
Tichetul dat are o valabilitate de 30 zile şi poate fi folosit pentru maximum două evenimente organizate de instituţiile publice de cultură.
Iniţiatorii sunt de părerea că statul are datoria morală de a încuraja cuplurile căsătorite prin dezvoltarea unor măsuri de protecţie socială şi a unor politici de conservare a valorilor pe care, în mod tradiţional, le promovează familia, iar o ceremonie specifică este organizarea de către familiile creştine a “Nunţii de Argint” şi a “Nunţii de Aur” la împlinirea a 25, respectiv 50 de ani de la căsătorie.
Proiectul dat urmăreşte promovarea familiei şi a rolului său în dezvoltarea oricărei comunităţi în condiţiile în care anchetele sociale relevă faptul că familiile care împlinesc 25, respectiv 50 de ani de la căsătorie nu deţin suficiente resurse financiare pentru a sărbători acest eveniment.