În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 30 mai 2019 Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic monede din aur și alamă pentru colecționare și va pune în circulație o monedă din alamă, cu tema Vizita Apostolică a Sanctității Sale Papa Francisc în România.
Tag: aur
Proiectul privind repatrierea rezervei naţionale de aur a fost adoptat luni de Senat. Documentul prevede ca Banca Naţională să aducă în ţară 91,5% din aurul depozitat în străinătate, respectiv peste 55 de tone de aur.
Proiectul de lege, care va fi transmis acum spre dezbatere și deputaților, modifică Legea 312/2004 privind statutul BNR.
Ca să întreții visurile înalte trebuie să dispui nu doar de o imaginație peste medie dar și de… îndrăzneală. Fiindcă mulți dintre noi pur și simplu nu îndrăznesc să aibă vise prea mărețe. Le e teamă, probabil, să nu fie dezamăgiți.
Pe lângă îndrăzneala de a visa la un loc pe podium, mai e necesară și acțiunea. În orice domeniu! Fără ingredientul „acțiune” este imposibilă acea alchimie subtilă, dar cât se poate de reală, care ne preschimbă dorințele în realitate. Sportul este domeniul în care acest lucru e cel mai evident.
“Munţii noştri aur poartă, noi cerşim din poartă-n poartă!”, spune un proverb. Deşi românul suferă cronic de boala dispreţului faţă de valorile proprii, apar tot mai multe dovezi că, în urmă cu milenii, strămoşii noştri îndepărtaţi au avut remarcabile realizări tehnologice şi meşteşugăreşti. Din pricina fondurilor insuficiente alocate cercetării arheologice, aceste comori zac sub stânjenii de ţărână. Şi poate că e mai bine, în contextul actual!
Doar construcţia vreunei autostrăzi mai scoate la iveală urmele realizărilor înaintaşilor pelasgi, traci sau geto-daci, ornamente făurite cu o măiestrie ce-i face invidioşi şi pe bijutierii de azi. Să ne gândim, doar, la podoabele de aur de la Moigrad, vechi de peste 6 milenii, atestând un nivel tehnic neaşteptat pentru acea perioadă… Sau la celebrul coif de aur, găsit la Coţofeneşti!
Specialiştii apreciază că, de la începuturile mineritului şi prelucrării metalelor preţioase în spaţiul carpato-danubian, au fost extrase peste 2000 de tone de aur. Pe noi, românii de azi, ne încălzeşte asta prea puţin, întrucât cea mai mare parte din tezaurul ancestral se află azi în alte zări.
La ora actuală, puţini dintre români îşi mai pun problema recuperării în totalitate a bunurilor de valoare ce au fost trimise spre păstrare Imperiului Rus. Până şi cei care ne reprezintă la nivel înalt, tind să evite un astfel de subiect! De ce ? Ei bine, pe cât de simplă, pe atât de bună este această întrebare! Trebuie să recunoaştem totuşi, că România nu are nici pe departe o putere de influenţă demnă de luat în seamă de guvernul de la Moscova! Dar asta nu înseamnă că trebuie să renunţăm la ceea ce ne aparţine!
Pentru a înţelege cât mai bine subiectul în discuţie, este de preferat să nu ignorăm faptele istorice şi nici prevederile Dreptului Internaţional public cu privire la succesiunea datoriilor statelor.
Instituţia succesiunii statelor intervine atunci când au loc modificări teritoriale, indiferent dacă acestea duc sau nu la apariţia unor noi state: Când discutăm despre URSS ne aflăm într-un caz de succesiune a statelor. Dezmembrarea acestui stat, a fost urmată de apariţia unui număr de 15 state independente, care şi-au urmat propria cale de dezvoltare economică politică şi socială, inclusiv Federaţia Rusă.
Conform dreptului internaţional, în ipoteza în care statul succesor (în cazul nostru Federaţia Rusă) este un nou stat independent, acesta nu moşteneşte în principiu datoriile statului predecessor (URSS) în afara unui acord care să stipuleze altfel!