Tag-Archive for » articol «

Camera Deputaţilor a adoptat cu o largă majoritate, proiectul de lege de modificare a Codului Fiscal care introduce în categoria clădirilor şi turnurile pe care sunt amplasate turbinele eoliene. Astfe, proprietarii parcurilor eoliene vor plăti o noă taxă.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor cu 253 de voturi pentru şi doar 28 contra şi se referă la o modificare a unui articol din Codul Fiscal. “Obiect de reglementare: modificarea art 453. lit b) din legea nr 227/2015, în sensul includerii în categoria clădirilor a turnurilor de susţinere a turbinelor eoliene, pentru raţiuni de fiscalizare” se arată pe site-ul Camerei Deputaţilor, le secţiunea legată de actele normatice adoptate. Mai mult …

Ministrul Finanțelor a anunțat la o conferință a Comisiei europene că actualul Cod fiscal se află în evaluări. Acestea vor dura până la jumătatea anului după care actul va suferi modificări.

“Până la jumătatea anului vom evalua Codul fiscal articol cu articol. Vrem să eliminăm toate disfuncționalitățile. Și unele lucruri care nu sunt în regulă. De pildă la Vamă. Firmele cu afaceri de sub 100 de milioane, adică cele românești, trebuie să plătească TVA în vamă, iar celelalte, după ce și-au vândut produsele. Sunt Mai multe lucruri care se vor schimba. Astfel încât, de la 1 ianuarie 2019 să avem un Cod fiscal nou, care să nu mai fie modificat”, a declarat ministrul.

descărcareEmiterea unei ordonanţe de urgenţă pentru abrogarea articolului din lege care prevede că deţinuţii care scriu lucrări ştiinţifice beneficiază de o reducere cu 30 de zile a pedepsei pentru fiecare carte, este propunerea, către Guvern, Ministrului Justiţiei, Raluca Prună.

Acestă propunere vine după ce la nivelul anului 2013, s-a observat o creştere fulminantă, exponenţială a acestor lucrări, şi anume cifrele arată că în perioada 2007-2010 a existat câte o lucrare pe an, în 2014 au fost 90 de lucrări, iar în 2015 au fost 340 de lucrări scrise de deţinuţi.

Ministrul a declarat că va pune pe masa Guvernului, şi Regulamentul de aplicare a Legii 254/2013, care trebuia să fie adoptat odată cu legea, în februarie 2014.

iccjPrintr-un proiect legislativ, deputaţii UDMR Marton Arpad şi Seres Deneş vin cu propunerea ca Ministerul Justiţiei să modifice în termen de 10 zile actele normative declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională, iar hotărârile instanţelor pronunţate prin nesocotirea deciziilor Curţii să fie nule de drept.

Astfel, iniţiatorii au arătat că mai multe articole din Codul Penal şi Codul de Procedură Penală au fost declarate neconstituţionale şi nu au fost modificate nici până acum, chiar dacă cele 45 de zile prevăzute de lege pentru modificare ”au trecut de mult”.

Prin proiectul depus, deputaţii UDMR vor urgentarea activităţii guvernamentale şi legislative pentru ca termenul de 45 de zile de modificare a prevederilor neconstituţionale, prevăzut de lege, să fie respectat, dar şi nulitatea absolută a deciziilor instanţelor care au fost luate prin desconsiderarea deciziilor de neconstituţionalitate ale Curţii astfel încât cetăţenii să fie protejaţi de posibile neglijenţe şi abuzuri ale unor magistraţi.

Totodată, proiectul prevede că în 10 zile de la primirea comunicării deciziei Curţii Constituţionale de neconstituţionalitate, Ministerul Justiţiei elaborarează proiectul de modificare a actului normativ declarat neconstituţional şi îl înaintează Guvernului pentru prima şedinţă. În acelaşi timp, dacă actul normativ este o lege, modificarea propusă de Guvern va fi dezbătută în Parlament în procedură de urgenţă.

senat

În perioada 6-14 aprilie, parlamentarii vor fi nevoiţi să se întoarcă la muncă, întrerupându-şi vacanţa de Paşte pentru a modifica articolul 24 din Legea nr. 96/2006 privind statutul senatorilor şi al deputaţilor, republicată în Monitorul Oficial nr. 459 din 25 iulie 2013.

Datorită acestui articol, senatorul Dan Şova a scăpat de arestul preventiv după ce colegii săi au respins cererea procurorilor DNA, deşi majoritatea prezentă votase cu 79 la 67, pentru ridicarea imunităţii lui Şova.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, vrea să grăbească modificarea alineatului 4, din articolul 24, pentru a permite ca hotărârile privind aprobarea cererilor de reţinere şi arestare a parlamentarilor să se adopte cu votul secret al majorităţii prezente, şi nu cu majoritatea tuturor membrilor Camerei sesizate, cum este prevăzut la acest moment.

1

Ministerul Finanțelor Publice a lansat în dezbatere publică proiectul de Ordonanță de Urgență a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr. 82/1991.

Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 454 din 18 iunie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

La articolul 4, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) Normele şi reglementările contabile specifice anumitor domenii de activitate se elaborează şi se emit de instituţiile cu atribuţii în acest sens, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice … etc.”

La articolul 5, alineatele (1¹) – (14) se abrogă.

De asemenea articolul 9, alineatul (3) se modifică. Mai mult …

Aiud_detinutCopil fiind, eram la vârsta la care eram curioasă să știu mai multe despre ce s-a petrecut în trecut, despre străbunicii mei, despre acele vremuri.

Era o zi geroasă a lui Făurar, de crăpau pietrele! Eram la gura sobei, iar lemnele trosneau leneșe în foc. Era vremea poveștilor! Alături de mine era străbunica mea pe care am avut privilegiul să o cunosc. Străbunica mea a trăit o viață cât o carte de istorie și o istorie cât o viață! S-a născut în 1906, a prins răscoala din 1907, chiar dacă era un copil pe atunci. Anii s-au rostogolit și a urmat primul război mondial, apoi al doilea, perioada neagră a comunismului și revoluția din 1989. A trăit atâtea perioade grele ale istoriei și am avut privilegiul să-mi povestească despre acele timpuri apuse, dar atât de vii în sufletul ei. A fost o supraviețuitoare a atâtor file din istorie! Îi făcea plăcere să se întoarcă în timp să-mi povestească întâmplări de viață.

Urcați-vă cu mine în mașina invizibilă a timpului și însoțiți-mă într-o călătorie în timp în anul 1959. La conducererea țării se aflau atunci comuniștii care luptau să extermine clasa intelectuală de atunci și pe toți cei care credeau ei că nu se „închină” lui Stalin.

Era în aprilie, iar mirosul de liliac înflorit și de pământ reavăn îți îmbăta simțurile.  Părea a fi o zi ca oricare alta și totuși acea zi a marcat pentru totdeauna viața străbunicii mele. Seara de primăvară liniștită  a învăluit curtea și casa și nimic nu părea să anunțe furtuna ce urma să se declanșeze. Masa era pregătită, mămăliga ofta în ceaun și toată familia aștepta să se așeze la masă. Pe atunci, cina în familie era ceva sacru, era ora la care toată lumea venea acasă de la treburile avute peste zi și se vedeau unii cu alții povestindu-și ce au mai făcut.

Când să se așeze la masă s-a auzit soneria de la poartă. Nu așteptau pe nimeni… Ba da, Mai mult …

Ministerul Justiţiei afirmă că articolul 134 din Constituţie, despre care preşedintele Traian Băsescu a precizat că prevede ca numirile şefilor Parchetului ICCJ şi DNA să se facă de către şeful statului, la solicitarea CSM, nu se referă şi la numirea procurorilor în funcţiile de conducere.
“Textul constituţional nu se referă însă şi la numirea în funcţiile de conducere, aspecte ce ţin de cariera profesională a magistraţilor. Deci, legiuitorul nu are constrângeri de rang constituţional în stabilirea soluţiei legislative cu privire la numirea procurorilor în funcţiile de conducere”, arată MJ.
Punctul de vedere al ministerului s-a făcut public după ce preşedintele Băsescu a afirmat la şedinţa Plenului CSM despre art. 134 din Constituţie, că conform articolului 134 din Constituţie, CSM trebuie să facă propunerile pentru funcţia de procuror general şi cea de şef al DNA.
În punctul său de vedere, MJ citează textele constituţionale cu referire la subiectul în discuţie, respectiv art. 134 alin. (1), care prevede atribuţia Preşedintelui României de a-i numi în funcţie pe judecători şi pe procurori, cu excepţia celor stagiari, la propunerea CSM, cât şi art. 125 alin. (2) – “Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice”.
Cu privire la textele legale indicente, ministerul aminteşte art. 53 din Legea nr. 303/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 576 din 29 iunie 2004, care avea forma: “(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, precum şi procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie şi adjunctul acestuia sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu recomandarea ministrului justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 18 ani în magistratură, pe o perioadă de 5 ani, fără posibilitatea reînvestirii. Dispoziţiile art. 52 alin. (2) se aplică în mod corespunzător”.