Tag-Archive for » apel «

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că se impune anularea recursului ca prematur în condițiile atacării încheierii prin care s-a respins ca netimbrată cererea de recuzare formulată într-un dosar având ca obiect apelul declarat împotriva unei hotărâri pronunțate de tribunal într-un litigiu de muncă, întrucât calea de atac a fost declarată anterior soluționării dosarului, conform art. 53 alin. 1 C. proc. civ. Mai mult …

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, alături de celelalte criterii de evaluare a despăgubirilor, jurisprudența este un reper în stabilirea cuantumului daunelor morale, menită scopului de a nu se ajunge la discrepanțe majore între cuantumul sumelor acordate persoanelor îndreptățite. Mai mult …

Întrucât ne aflăm într-un moment cât se poate de potrivit pentru întocmirea bilanțurilor de tot soiul, să observăm că 2018 a fost un an destul de „productiv” în domeniul legislativ. Și Codul de procedură civilă a trecut, în acest an, prin câteva modificări și completări, dintre care unele dintre cele mai însemnate s-au petrecut de curând, în cea de-a doua jumătate a lunii decembrie. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că dezvoltarea unui motiv de recurs cu privire la obiecțiunile raportului de expertiză, realizat după trimiterea cauzei spre rejudecare, nu poate fi primită de instanța de recurs, întrucât stabilirea situaţiei de fapt este atributul exclusiv al instanţelor de fond, iar instanţei de recurs nu îi este permisă o cenzură de temeinicie a hotărârii atacate, nici modificarea situaţiei de fapt şi nici reaprecierea probatoriului cauzei. În speță, Înalta Curte a reținut că recurentul, invocând prin motivele de recurs o serie de nemulţumiri privind efectuarea raportului de expertiză, a nesocotit dispoziţiile art. 212 C. proc. civ., întrucât, după depunerea expertizei nu a formulat obiecţiuni în faţa instanţei de apel prin care să invoce aceste pretinse neregularităţi; ca atare, împotriva recurentului a operat sancţiunea decăderii din dreptul de a formula obiecţiuni împotriva expertizei, obiecţiuni care nu puteau fi susţinute decât în faţa instanţei care a administrat proba, iar nu în faţa instanţei de recurs. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nu există culpa procesuală a reclamantului în cazul îndeplinirii unei obligații stabilite de instanță, neurmată de rezultat, astfel că instanța nu poate dispune suspendarea judecății, în baza art. 155 indice 1 C. proc. civ.. În speță, obligația stabilită de instanță în sarcina reclamantului – respectiv efectuarea demersurilor de către parte pentru obținerea de informații de la primărie – a fost îndeplinită de parte, neputând fi sancționată aceasta pentru nedepunerea răspunsului de la autortiate, întrucât nu depinde de partea care le solicită sau de instanță, ci de instituția emitentă. Recurenta a susținut că această obligație este o obligație de diligență, nu de rezultat. Mai mult …

Mult discutatele modificări cu privire la Legile justiţiei au fost într-un final adoptate potrivit noutăţilor legislative.

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 874 din data de 16 octombrie 2018, a fost publicat Ordonanța de urgență nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că declararea necorespunzătoare a adevărului, în vederea producerii consecinţei juridice prevăzute de art. 49 alin. (11) rap. la art. 48 alin. (10)-(11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, că nu a colaborat cu serviciile de informaţii înainte de 1990, constituie infracţiunea de fals în declaraţii. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în cazul în care motivarea recursului este o copie a cererii de apel, conținând doar critici pe fondul cauzei, neputându-se încadra în motivele de legalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ. sau în cele de ordine publică, soluția este de anulare a recursului.

(Decizia nr. 683 din data de 28 februarie 2018 pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect pretenții drepturi salariale)

Cazurile când pot fi atacate cu contestaţie în anulare hotârârile definitive sunt strict şi limitativ prevăzute de lege.

Art. 503 C. procedură civilă prevede că hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata. Conform alin. 2 pct. 3 al aceluiaşi articol de lege hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen. Mai mult …

Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.

Potrivit art. 503 C. procedură civilă există mai multe cazuri când hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare, şi anume:
1. hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia; Mai mult …