Tag-Archive for » apel «

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în cazul în care motivarea recursului este o copie a cererii de apel, conținând doar critici pe fondul cauzei, neputându-se încadra în motivele de legalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ. sau în cele de ordine publică, soluția este de anulare a recursului.

(Decizia nr. 683 din data de 28 februarie 2018 pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect pretenții drepturi salariale)

Cazurile când pot fi atacate cu contestaţie în anulare hotârârile definitive sunt strict şi limitativ prevăzute de lege.

Art. 503 C. procedură civilă prevede că hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata. Conform alin. 2 pct. 3 al aceluiaşi articol de lege hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen. Mai mult …

Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.

Potrivit art. 503 C. procedură civilă există mai multe cazuri când hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare, şi anume:
1. hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia; Mai mult …

Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.

Obiectul contestaíei în anulare, art. 503 alin. 3) C. procedură civilă, a constituit potrivit ultimelor noutăţi legislative  subiectul unei excepţii de neconstituţionalitate fiind sesizată Curtea Constituţională.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că egalitatea părţilor în procesul civil semnifică faptul că acestea au dreptul să beneficieze de drepturi procesuale egale, în raport cu cauza concretă dedusă judecăţii. Or, prevederile legale criticate nu cuprind o normă de trimitere la art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, astfel încât contestaţia în anulare nu poate fi exercitată împotriva hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs, dacă în acestea instanţa a omis să cerceteze vreunul din motivele invocate de apelant. Mai mult …

După intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă au apărut păreri diferite cu privire la calea de atac care se exercită în materia contenciosului administrativ. Este notoriu faptul că  legea contenciosului administrativ a reglementat faptul că în această materie hotărârea pronunțată de prima instanță poate fi atacată cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Confuzia apărută în practica instanțelor a fost determinată de  articolul 25 din legea contenciosului administrativ care reglementează în anumite cazuri calea de atac a apelului. Pratica instanțelor de judecată este neunitară, astfel încât s-a impus sesizarea ÎCCJ pentru a stabili clar care este calea de atac aplicabilă în materia contenciosului administrativ. Mai mult …

Codul de procedură civilă a stabilit reguli clare în materia executării silite, reguli ce trebuiesc urmate de cei interesați să pună în aplicare titlul executoriu pe care îl au și să își recupereze de la debitor datoria.

Codul de procedură civilă prevede la art 906 alin. 1 și 2  că, dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării debitorul nu execută obligația de a face sau de a nu face, obligație pe care nu o poate îndeplini altă persoană, atunci debitorului îi pot fi aplicate anumite penalități de către instanța de executare. Scopul acestor penalități este de a-l constrânge să își îndeplinească obligația. Mai mult …

Apelul este o cale ordinară de atac iar termenul de apel este, potrivit art. 468 C. procedură civilă, de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.

Art. 468 alin. 3) C. procedură civilă prevede că dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socoteşte comunicată la data depunerii cererii de apel.

Alineatul de mai sus, potrivit ştirilor juridice a făcut subiectul unei excepţii de neconstituţionalitate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că art. 468 alin. (3) din Codul de procedură civilă este neconstituţional în măsura în care este interpretat în sensul în care apelul nu mai poate fi motivat după comunicare, în cazul în care hotărârea nu a fost comunicată. Mai mult …

În fiecare an electoral auzim de la candidați promisiuni care mai de care, sperăm că măcar o parte dintre ele se vor materializa și, pentru că speranța moare ultima, mergem la vot. După ce sunt aleși prin vot democratic, primarii trebuie să fie întâi proaspăt unși în funcție și abia apoi se apucă de treabă, pentru că ar trebui să pună în practică tot ceea ce au promis electoratului.

Tocmai procedura de validare a primarului a făcut obiectul sesizării ÎCCJ care a fost chemată să precizeze tipul hotărârii, modul de executare și căile de atac ce pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în cauze ce au ca obiect validarea sau invalidarea alegerii primarilor. Mai mult …

Aşa cum am atras atenţia în numeroase articole cazurile în care hotărârile instanţelor definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare sunt strict şi limitativ prevăzute de lege.

De asemenea, potrivit art. 503 alin. 3 din C. de procedură civilă, pot fi atacate cu contestaţie în anulare şi hotărârile instanţei de apel care nu pot fi atacate cu recurs.

S-a considerat, potrivit ştirilor juridice, că aceste din urmă dispoziţii sunt contrare dispoziţiilor constituţionale. Mai mult …

Pentru a aduce o mică reparație pentru suferințele îndurate de unii români în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945, legiuitorul a decis să le acorde anumite indemnizații. Astfel, cei deportați în ghetouri sau lagăre de concentrare sau cei privați de libertate în aceste locuri primesc 250 lei pentru fiecare an de deportare sau detenție. Cei care au fost refugiați, au făcut parte din detașamente de muncă forțată sau au fost evacuați din locuința deținută primesc 200 lei pentru fiecare an de strămutare, de muncă forțată sau de evacuare. Cei care au supraviețuit trenului morții primesc lunar 200 lei.

Cererea pentru această indemnizație se depune la casa de pensii care se pronunță printr-o hotărâre motivată,  în 30 de zile de la depunerea cererii. Împotriva hotărârii, cel interesat poate face contestație la secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în 30 de zile de la data comunicării hotărârii. Hotărârea tribunalului este definitivă, iar contestațiile sunt scutite de taxa de timbru. Acest text de lege a fost modificat prin legea 76/2012 pentru punerea în aplicare a Codului de procedură civilă din 2010. Mai mult …