A fost aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de apel pentru soluţionarea cauzelor cu privire la încălcarea reglementărilor anti – doping.
Tag: apel
Atenţie! Dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică apelurilor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2023. În procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2021 şi până la data de 31 decembrie 2022 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători.
OUG nr. 215/2020 prevede aceeaşi situaţie şi în cauzele penale.
În Monitorul Oficial nr. 884/2020 a fost publicată Legea nr. 210/2020 pentru modificarea Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic.
Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică proiectul de Lege privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea în anul 2020.
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că interesul procesual al unei părţi în exercitarea unei căi de atac este subordonat interesului său procesual dat de ansamblul litigiului, astfel că nu pot fi admise excepțiile lipsei de interes și a inadmisibilității recursului unei părți în situația în care aceasta nu a declarat apel.
În speță, instanța supremă reține că – deși în apel pârâtul nu s-a manifestat în mod activ, cum ar fi fost firesc în raport de rezultatul judecăţii în primă instanţă şi de poziţia sa procesuală, neformulând nici apel şi nici măcar apărări pe cale de întâmpinare – acesta nu a abandonat poziţia sa defensivă, prin care a tins la menţinerea celor două hotărâri contestate de reclamanţi, aspect rezultat dintr-o cerere de probatorii depusă la dosar.
Categories
ICCJ. Recursul formulat prematur
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că se impune anularea recursului ca prematur în condițiile atacării încheierii prin care s-a respins ca netimbrată cererea de recuzare formulată într-un dosar având ca obiect apelul declarat împotriva unei hotărâri pronunțate de tribunal într-un litigiu de muncă, întrucât calea de atac a fost declarată anterior soluționării dosarului, conform art. 53 alin. 1 C. proc. civ.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, alături de celelalte criterii de evaluare a despăgubirilor, jurisprudența este un reper în stabilirea cuantumului daunelor morale, menită scopului de a nu se ajunge la discrepanțe majore între cuantumul sumelor acordate persoanelor îndreptățite.
Întrucât ne aflăm într-un moment cât se poate de potrivit pentru întocmirea bilanțurilor de tot soiul, să observăm că 2018 a fost un an destul de „productiv” în domeniul legislativ. Și Codul de procedură civilă a trecut, în acest an, prin câteva modificări și completări, dintre care unele dintre cele mai însemnate s-au petrecut de curând, în cea de-a doua jumătate a lunii decembrie.
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că dezvoltarea unui motiv de recurs cu privire la obiecțiunile raportului de expertiză, realizat după trimiterea cauzei spre rejudecare, nu poate fi primită de instanța de recurs, întrucât stabilirea situaţiei de fapt este atributul exclusiv al instanţelor de fond, iar instanţei de recurs nu îi este permisă o cenzură de temeinicie a hotărârii atacate, nici modificarea situaţiei de fapt şi nici reaprecierea probatoriului cauzei. În speță, Înalta Curte a reținut că recurentul, invocând prin motivele de recurs o serie de nemulţumiri privind efectuarea raportului de expertiză, a nesocotit dispoziţiile art. 212 C. proc. civ., întrucât, după depunerea expertizei nu a formulat obiecţiuni în faţa instanţei de apel prin care să invoce aceste pretinse neregularităţi; ca atare, împotriva recurentului a operat sancţiunea decăderii din dreptul de a formula obiecţiuni împotriva expertizei, obiecţiuni care nu puteau fi susţinute decât în faţa instanţei care a administrat proba, iar nu în faţa instanţei de recurs.
Categories
ICCJ. Suspendarea judecăţii în apel
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nu există culpa procesuală a reclamantului în cazul îndeplinirii unei obligații stabilite de instanță, neurmată de rezultat, astfel că instanța nu poate dispune suspendarea judecății, în baza art. 155 indice 1 C. proc. civ.. În speță, obligația stabilită de instanță în sarcina reclamantului – respectiv efectuarea demersurilor de către parte pentru obținerea de informații de la primărie – a fost îndeplinită de parte, neputând fi sancționată aceasta pentru nedepunerea răspunsului de la autortiate, întrucât nu depinde de partea care le solicită sau de instanță, ci de instituția emitentă. Recurenta a susținut că această obligație este o obligație de diligență, nu de rezultat.