Tag-Archive for » angajator «

Taxele de genul CAS, CASS vor rămâne pe modelul actual, vor fi plătite de angajator, a anunțat premierul.

Premierul a afirmat: “Nu știu de unde tot scoateți lucrul acesta. Spuneți-mi și mie cine v-a spus dumneavoastră că cele două (CAS și CASS — n.r.) … Nu, ele vor rămâne pe modelul actual.

Toate taxele de genul acesta, CAS, CASS, vor fi plătite de angajator, fiindcă astfel riscăm”,

Astfel faţă de cum se vehicula în trecut se pare că Guvernul şi-a schimbat poziţia cu privire la posibila trecere a plății CAS și CASS din sarcina angajatorului în cea a angajatului.

Preşedintele a promulgat legea care prevede că angajatorul ce încheie un contract de ucenicie sau de stagiu, pe toată perioada derulării acestuia, va beneficia, la cerere, de o sumă în cuantum de 1.125 lei, respectiv 1.350 lei pe lună.

Actul normativ, iniţiat de Guvern, modifică Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă şi Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior.

Potrivit legii, angajatorul care încheie un contract de ucenicie, pe toată perioada derulării acestuia, va beneficia, la cerere, de o sumă în cuantum de 1.125 lei/lună (echivalentul în lei a 250 de euro/lună), bani proveniţi din bugetul asigurărilor pentru şomaj sau din fonduri europene structurale de investiţii – asistenţă financiară nerambursabilă acordată României.

Sunt situații în care un angajat este condamnat la pedeapsa închisorii cu suspendare pentru săvârșirea unei infracțiuni care nu are legătură cu munca pe care o prestează. De cele mai multe ori, angajatorul se grăbește să emită decizia de încetare a contractului de muncă în baza art. 56 lit. f din Codul muncii care prevede că va înceta de drept contractul de muncă ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești. Este legală emiterea acestei decizii de către angajator și atunci când angajatul nu execută în penitenciar pedeapsa, ci aceasta este o pedeapsă cu suspendare? Mai mult …

Angajatorii nu vor mai reține din salariul angajaților, în fiecare lună, decât contribuțiile sociale, nu și impozitul pe venit, pe care românii vor fi obligați să și-l plătească singuri în cursul anului următor, când vor depune declarații de venit global pe gospodărie.

Bani deoparte trebuie să pună și cei care au venituri din dobânzi sau care au câștigat la jocuri de noroc, obligația de a reține impozitul la sursă fiind eliminată și pentru depozitele bancare și pentru organizatorii de jocuri de noroc, potrivit unui draft de modificare a Codului Fiscal.

Rămâne să fie reținut în continuare la sursă, însă, de către notari, impozitul pe veniturile din vânzarea imobilelor.


Atunci când legea fiscală oferă facilități fiecare își dorește să poată beneficia de acestea. Sigur că, de multe ori, modul în care este elaborat un text de lege lasă loc la interpretări, fapt ce determină o practică neunitară la nivelul instanțelor de judecată. Mai mult …


Legea română prevede faptul că detașarea este actul prin care angajatorul dispune schimbarea temporară a locului de muncă la un alt angajator pentru a executa unele lucrări în interesul acestuia. Regula este că detașarea poate fi dispusă pe cel mult un an și perioada poate fi prelungită pentru motive obiective și doar cu acordul ambelor părți din 6 în 6 luni.

Salariatul poate refuza detașarea doar în mod excepțional și pentru motive temeinice personale. Salariatul are dreptul la plata cheltuielilor de transport și cazare și la o indemnizație de detașare. Mai mult …


Prin legea 124/2014 s-a decis exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială pe care personalul plătit din fonduri publice trebuie să le restituie drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituții cu atribuții de control a unor prejudicii. Legea 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice a intrat în vigoare la 27 septembrie 2014. Mai mult …

contract
Ținând cont de faptul că mulți angajatori uită să încheie contractul de muncă cu angajații în scris, legiuitorul a încercat de-a lungul vremii să modifice Codul muncii pentru  a putea limita desfășurarea muncii la negru.

Înainte de modificarea Codului muncii din 2011, legea prevedea că forma scrisă a contractului individual de muncă era cerută pentru probarea actului juridic. Angajatorii profitau de această dispoziție legală și se sustrăgeau de la plata impozitelor și taxelor aferente contractului de muncă. Astfel, angajații nu beneficiau de stagiu de cotizare pentru perioadele lucrate neînregistrate de către angajator la autoritățile competente și nici de asigurare de sănătate. Mai mult …

concediere-pe-mail
Sigur că una dintre temerile cu care se confruntă o serie de angajați este cazul în care pot fi concediați de angajator. De multe ori se întâmplă ca ultimul venit într-o firmă să fie și primul care pleacă atunci când se pune problema concedierii. Desigur că în aceste cazuri se aplică legea lui Hook conform căreia ultima persoană care a plecat sau a fost concediată, va fi considerată responsabilă pentru tot ce merge rău până când următoarea persoană va pleca sau va fi concediată”.

Evoluția tehnicii a făcut ca în prezent internetul să fie la putere, astfel încât s-a pus problema dacă o decizie de concediere trimisă de angajator pe e-mail-ul angajatului produce sau nu efecte. În acest sens, a fost sesizată ÎCCJ pentru a clarifica acest aspect. În cazul unui răspuns pozitiv la această problemă, ÎCCJ trebuia să precizeze dacă decizia comunicată prin poșta electronică poate fi transmisă în format accesibil electronic (pdf) sau trebuie să respecte cerințele privind înscrisul în formă electronică. Mai mult …

justitie4
S-a considerat că modul în care are loc executarea silită a salariilor persoanelor fizice este abuziv, ajungându-se la situații care au generat drame familiale, deoarece în cadrul executării era reținut întreg venitul debitorului atât de angajator, cât și de bancă.

Pentru a evita aceste abuzuri, a fost formulată o propunere legislativă conform căreia popririle pe salariile debitorilor puteau fi făcute doar de angajatori, conform legii. Inițial a fost adoptată de către Parlament ca fiind legea privind unele măsuri de efectuare a reţinerilor din venituri obţinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă în baza unor titluri executorii. Guvernul României a considerat că această lege încalcă prevederile constituționale și a sesizat CCR pentru a stabili legalitatea acesteia. Mai mult …