Parlamentul European solicită finanțare pentru a face față consecințelor războiului din Ucraina, prin confiscarea activelor oligarhilor ruși, noi resurse proprii ale UE și utilizarea integrală a bugetului UE.
Tag: amenintare
Un binecunoscut proverb autohton spune că „paza bună trece primejdia rea”. Acum, în era globalizării, când legăturile dintre diferitele regiuni ale lumii se realizează din ce în ce mai lesne iar oamenii călătoresc mai mult ca niciodată, persoanele implicate în activități infracționale de mare periculozitate au identificat și deja exploatează din plin noile „oportunități” ce li se ivesc în cale, la tot pasul.
Pe 28 septembrie 2016, Guvernul a aprobat Strategia militară a României – Forţe armate moderne, pentru o Românie puternică în Europa şi în lume.
Documentul aprobat de Executiv porneşte de la abordarea extinsă a securităţii naţionale, promovată în cadrul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, confirmând caracterul inter-instituţional, în care dimensiunea de apărare se îmbină şi se echilibrează reciproc cu dimensiunile diplomatică, economică şi de informaţii.
Documentul, analizat şi aprobat în şedinţa CSAT din luna mai, detaliază potenţialele riscuri şi ameninţări de natură militară, misiunile armatei şi obiectivele militare naţionale, capabilităţile de apărare şi priorităţile realizării acestora, structura de comandă şi structura de forţe ale Armatei României, precum şi principii şi concepte strategice şi operaţionale.
De asemenea, Strategia militară detaliază modul de îndeplinire a misiunilor Armatei României şi direcţiile de acţiune pentru configurarea structurii de forţe, în concordanţă cu obiectivele politicii de apărare specificate în Carta albă a apărării.
Strategia militară a României a fost elaborată în baza prevederilor Legii nr. 203/2015 privind planificarea apărării.
Printr-o rezoluție adoptată în data de 13 iulie, cu 593 de voturi la 57 și 19 abțineri, Parlamentul European condamnă întârzierile Comisiei Europene în publicarea criteriilor științifice necesare pentru a identifica și a reduce expunerea la produse chimice cu efecte adverse asupra hormonilor, pe care UNEP/OMS le consideră o amenințare globală la adresa sănătății publice.
Totodată, deputații condamnă Comisia și pentru că a nu a respectat obligațiile instituționale specificate de Tratatele UE.
În decembrie 2015, Curtea Europeană de Justiție a stabilit că executivul Uniunii a încălcat dreptul comunitar prin nepublicarea criteriilor și deputații au cerut în repetate rânduri Comisiei să impună restricții asupra substanțelor.
Senatorii liberali Puiu Haşotti şi Octavian Motoc, au depus un proiect de lege potrivit căruia distrugerea patrimoniului ar putea fi considerată ameniţare la adresa secutităţii naţionale.
În expunerea de motive a acestei propuneri legislative se arată că involuția internă din ultimii 20 de ani a favorizat alterarea, degradarea și distrugerea, fie că a fost accidentală sau intenționată, a bunurilor de patrimoniu și a proliferării contrabandei cu obiecte de acest tip.
“Orice acţiuni sau inacţiuni care au ca rezultat afectarea gravă a obiectivelor naţionale de securitate din domeniul promovării identităţii naţionale, a prezervării şi valorificării patrimoniului cultural, prin distrugerea sau degradarea bunurilor culturale mobile clasate în categoria TEZAUR sau a monumentelor istorice înscrise în lista monumentelor istorice înscrise în lista monumentelor istorice, grupa A; traficul ilicit cu bunuri culturale aparţinând Patrimoniului Cultural Naţional, inclusiv tentativa; săpăturile arheologice ilegale şi toate activităţile asociate braconajului arheologic efectuate în zonele de interes naţional aşa cum sunt definite prin O.G. nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional”, prevede proiectul de lege.
Proiectul se află în dezbatere publică la Senat, fiind în procedură de urgenţă.
În ședința din 14 decembrie, Senatul au adoptat, cu 99 de voturi “pentru” și 4 abțineri, propunerea legislativă care completează Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată în Monitorul Oficial nr. 190 din 18 martie 2014.
Propunerea legislativă prevede completarea articolului 3 al Legii cu litera m), potrivit căreia, constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României: “orice acțiuni sau inacțiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondului forestier, cinegetic și piscicol, apelor și altor asemenea resurse, precum și monopolizarea ori blocarea accesului la acestea, cu consecințe la nivel național sau regional”.
Iniţial s-a propus ca defrișarea ilegală pe suprafețe mai mari de un hectar să fie considerată amenințare la adresa siguranței naționale a României, însă membrii Comisiei juridice și cei ai Comisiei pentru administrație din Senat au fost de părere că este necesară referirea expresă, pe lângă fondul forestier, și la celelalte resurse naturale, respectiv fondurile cinegetic, piscicol, apele și alte asemenea resurse economice strategice ale țării.
Propunerea legislativă a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 7 octombrie.
Propunerea legislativă care completează Legea nr. 51/1991 în sensul că defrișarea ilegală pe suprafețe mai mari de un hectar este considerată amenințare la adresa siguranței naționale a României, a primit un raport favorabil cu un amendament din partea senatorilor juriști.
Prin propunerea legislativă este completat articolul 3 al Legii privind siguranța națională cu două noi litere (j prim și litera j secund) în sensul că sunt încadrate în categoria amenințărilor la adresa siguranței naționale “defrișările ilegale pe suprafețe mai mari de un hectar, reducerea fără aprobări legale a consistenței unui arboret cu mai mult de 50% față de prevederile amenajamentului silvic în vigoare, exploatarea fără amenajament silvic a pădurilor încadrate în tipurile T1 și T2, stabilite conform normelor tehnice de amenajare a pădurilor”.
Un grup de 51 de deputaţi PNL a depus la Parlament un proiect de completare a legii siguranţei naţionale care prevede că defrişările ilegale pe suprafeţe mai mari de un hectar se consideră ameninţare la siguranţa naţională.
De asemenea, în același proiect se consideră ameninţare la siguranţa naţională şi reducerea fără aprobări legale a consistenţei unui arboret cu mai mult de 50% faţă de pevederile amenajamentului silvic în vigoare.
Potrivit proiectului, se va considera ameninţare la siguranţa naţională şi exploatarea fără amenajament silvic a pădurilor încadrate în tipurile funcţionale T1 şi T2.
Noutăţile legislative de la sfârşitul lui aprilie au stârnit mare vâlvă! La doar două zile de la publicarea în «Monitorul oficial» 312/2014 a Ordinului MApN de aprobare a formei certificatului medical eliberat de către medicul de familie în vederea prezentării la recrutare şi încorporare, ziarele şi reţelele de socializare vehiculau ştiri extrem de alarmante. Senzaţionalul se vinde bine, nu-i aşa?
Idealiştii se vedeau deja apărând cu dârzenie vatra strămoşească. Alţii se întrebau ce grad vor primi (având studii superioare), în vreme ce câţiva spuneau că nu vor să apere averile hoţilor şi corupţilor. Corupţi care, se spune, i-au speriat şi pe americani. Ei afirmă de mult, despre corupţie, că-i o mare ameninţare la adresa siguranţei naţionale.
La ambasada SUA s-au făcut
Categories
Șantajul între lege și fărădelege
Se spune că” un copil poate să învețe un adult trei lucruri: cum să fie mulțumit fără motiv, cum să nu stea locului niciodată și cum să ceară cu insistență ceea ce își dorește. “ (Paulo Coelho).
Chiar zilele trecute am asistat la o scenă în care o fetiță își ruga mama să îi cumpere o păpușă. Femeia îi explica că are destule păpuși acasă și încerca să o convingă pe fetiță să renunțe. Însă copiii au învățat că șantajul emoțional este arma perfectă prin care dorințele lor pot deveni realitate! Îmbufnată că mama nu cedează lacrimilor ei i-a spus: “dacă nu mi-o cumperi nu mai iau medicamentele prescrise de medic, o să mă îmbolnăvesc, nu o să mai pot merge la școală și o să spun și bunicilor că din cauza ta s-au întâmplat toate !”
Firește că inima de mamă a cedat rugăminților odorului care a știut foarte bine cum să pună problema în fața acesteia ca să obțină mult râvnita păpușă. Niciun copil nu este pedepsit pentru șantajul la care își supune părinții, însă în lumea adulților lucrurile nu stau tot așa.
Lumea noastră a adulților este o lume complicată în care “dacă ai greșit, plătești!” Domnul Albert era un om de vază în orașul său și conducea un adevărat imperiu, fiind un nume în domeniul materialelor de construcții. A muncit din greu ca să ajungă aici, însă nimeni nu îi cunoștea trecutul. Și poate era mai bine ca lucrurile să rămână așa!
Când domnul Remus vechi prieten din copilărie al domnului Albert i-a cerut acestuia să îi vândă materiale de construcții la un preț de nimic, eroul nostru a refuzat. Atunci domnul Remus i-a spus că dacă nu îi acceptă propunerea va merge la ziarele locale și va da în vileag anumite lucruri din trecutul său. Firește că domnul Albert om respectat în mediul de afaceri s-a ferit toată viața să se afle că nu a putut face facultatea, pentru că părinții săi nu au avut bani, că a petrecut copilăria într-o casă de chirpici dintr-o mahala și că fratele său a fost închis pentru delapidare.
Întrebarea era să cedeze sau nu acestui șantaj? Ce variante avea? Era un șantaj sau o onestă ofertă de afaceri din partea unui vechi prieten?
Ce este șantajul?
Este o infracțiune prevăzută la articolul 211 din Codul Penal încadrată la categoria infracțiunilor contra libertății persoanei. Constă în constrângerea unei persoane prin diferite mijloace (de obicei prin violență și amenințare) de a urma o anumită conduită cerută de făptuitor pentru a dobândi anumite foloase injuste (forma simplă a faptei). Legea prevede și o formă agravantă care constă în amenințarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare care este compromițătoare pentru persoana amenințată, pentru soțul sau o rudă a acesteia.