Curtea Constituțională a României a validat alegerile prezidenţiale.
CCR confirmă și validează rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României din al doilea tur de scrutin de la data de 24 noiembrie 2019, după cum urmează:
— numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente: 18287119;
Atunci când două sau mai multe persoane lucrează, laolaltă, pentru realizarea unui obiectiv, organizarea muncii e unul dintre factorii care fac diferența între reușită și eșec. Organizarea este condiția cea dintâi a bunei funcționări unui grup, a unei instituții, a oricărei structuri sociale.
Pornind de la cele mai simple activități și ajungând până la cele mai complexe, organizarea presupune aplicarea unor reguli, norme, regulamente validate în urma unor experiențe anterioare sau elaborate în urma unor procese deliberative. Cum s-a făcut organizarea, așa va fi și funcționarea!
Otto von Bismarck – faimosul om de stat căruia i s-a atribuit supranumele de „Cancelarul de Fier” – observa, pe bună dreptate, că „nicicând nu se rostesc mai numeroase minciuni decât la vreme de război, imediat după vânătoare și înainte de alegeri”.
Înainte de alegeri, în campania electorală, „salvatorii naționali” răsar din cel mai adânc anonimat, precum ciupercile după ploaie. Este, totodată, vremea la care politicienii vechi, îmbătrâniți în rele și cu dosare pătate, se prezintă înaintea alegătorilor cu straie noi, cu voci subțiate și discurs modificat, dar cu năravuri neschimbate.
A fost depus un proiect în Parlament care modifică Legea pentru alegerea preşedintelui României.
Schimbările vizează dublarea amenzilor, campanie în şcoli, un alegător putând semna pentru susşinerea mai multor candidaturi.
Potrivit articolului 4, alineatul (2) al proiectul de lege care propune modificarea Legii 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României, depus la Senat pe 2 mai, în procedură de urgenţă, „candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente, pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători.
La 11 februarie 2016, Autoritatea Electorală Permanentă a lansat în dezbatere publică, un proiect de hotărâre de Guvern prin care sunt stabilite documentele necesare exercitării votului prin corespondență ce trebuie transmise alegătorilor. Toate observațiile și propunerile legate de acest document pot fi transmise la adresa de e-mail office@roaep.ro în termen de cinci zile de la data afișării acestuia.
Proiectul de act normativ vizează aplicarea dispozițiilor Legii nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților.
Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 288/2015, documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondență care sunt transmise alegătorului sunt:
– un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior și certificatul de alegător,
– un plic interior prevăzut cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opțiunea sau opțiunile de vot, după caz, certificatul de alegător, instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot și buletinul de vot prin corespondență.
Pe tema votului prin corespondenţă s-au purtat aprige discuţii. Diaspora românească a cerut de ani de zile o lege pe această temă. Dar abia acum i-a venit, legii, vremea să apară. Este un pas, dar nu cel mai hotărât. Noua lege se aplică doar alegerilor parlamentare.
În “Monitorul Oficial” 866/2015 a văzut lumina tiparului Legea 288/2015 privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.
Pe plaiurile româneşti, infracţiunile electorale au o tradiţie strălucită. Ar putea fi scrisă o carte voluminoasă, în care să fie prezentată povestea influenţării ilicite a rezultatelor alegerilor în eterna şi mereu fascinanta Românie.
Prin binecunoscuta mită electorală din campanie, românul şi-a cedat viitorul şi şansele de mai bine contra unei pungi de zahăr sau a unei găleţi plină cu aer. La secţiile de votare s-au aplicat metode de fraudare precum adăugarea de buletine de vot ştampilate în favoarea candidatului ce trebuia scos la liman, votul în numele celor plecaţi peste mări şi ţări sau chiar în contul… defuncţilor!
Proiectul privind votul prin corespondenţă, elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă, a fost asumat de Comisia de Cod electoral, şi urmează să intre în dezbaterea Senatului. Dispozițiile cuprinse în proiect se rederă la faptul că alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă la alegerile parlamentare, prezidenţiale sau europarlamentare se pot înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru acest tip de vot.
Astfel alegătorii românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă se pot înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru acest tip de vot:
– prin cerere scrisă, datată şi semnată depusă personal sau transmisă prin poştă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţă, la care anexează o copie a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reşedinţă unde locuieşte, precum şi o copie a actului de identitate
– prin intermediul formularului electronic pus la dispoziţie on-line de către Autoritatea Electorală Permanentă la care anexează câte o copie, în format electronic, o fotografie sau imagine a actului de identitate, a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reşedinţă unde locuieşte, precum şi a unei cereri scrise, semnate şi datate.
De asemenea proiectul prevede ca în termen de 5 zile de la data începerii perioadei electorale, Autoritatea Electorală Permanentă întocmeşte şi tipăreşte listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondenţă, pe baza datelor şi informaţiilor din Registrul electoral. Acestea cuprind alegătorii, ordonaţi alfabetic pe state, care au solicitat transmiterea documentelor necesare votării la adresa de domiciliu sau reşedinţă din străinătate.
În ultimii 24 de ani, n-a existat nici măcar un tur de scrutin în care partidele să nu se fi acuzat reciproc de matrapazlâcuri electorale! Supărător e că unele dintre aceste acuze s-au vădit întemeiate, trist e faptul că alte fraude n-au fost depistate decât tardiv, în vreme ce revoltător este că unele fraude descoperite au rămas… nepedepsite.
În acest mod nu se poate continua, existând riscul ca, peste o vreme, populaţia să nu mai creadă că se pot desfăşura şi alegeri cinstite, fără fraude. Numărul din ce în ce mai mic de alegători care se prezintă la urne ar trebui să reprezinte un serios semnal de alarmă!
Anul acesta România se va alege cu un nou preşedinte. Alegerile trebuie să se desfăşoare impecabil, din punct de vedere organizatoric. Să nu se lase cu scandal, acuze, suspiciuni.
Să nu fie ca la un trecut referendum, unde au avut loc până şi fenomene paranormale, reieşind că, din exces de simţ civic, defuncţii au evadat din locurile de veci ca să-şi exprime opţiunea politică! Nimeni nu i-a văzut pe răposaţi votând şi nici măcar ieşind din cripte. Dar ei figurau ca votanţi sârguincioşi… în scripte!
Cu nădejdea că-n acest an nu vor exista fraude şi că totul va merge strună, în „Monitorul Oficial” nr. 641/2014 au fost publicate patru hotărâri de guvern în interesul bunei desfăşurări a alegerilor pentru preşedintele României.