A fost adoptată procedura de desemnare, atribuţiile, modalitatea de organizare a activităţii şi procedura de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale consilierului de etică, precum şi pentru
aprobarea modalităţii de raportare a instituţiilor şi autorităţilor în scopul asigurării implementării, monitorizării şi controlului respectării principiilor şi normelor privind conduita funcţionarilor publici.
Tag: act administrativ
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată cu un recurs în interesul legii privind interpretarea unor dispoziţii din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.
A fost reglementată componenţa, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Unităţii de coordonare şi implementare a recensământului.
În Monitorul Oficial nr. 816/2020 a fost publicată Hotărârea nr. 733/2020 privind componenţa, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Unităţii de coordonare şi implementare a recensământului, respectiv ale unităţilor judeţene de implementare a recensământului.
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că esențiale sunt, în analiza naturii juridice a unui act administrativ, efectele juridice pe care le produce şi natura măsurilor dispuse în conţinutul său, iar nu forma sau denumirea actului.
În speță, adresa emisă de Agenţia Naţională de Integritate către Camera Deputaților privind încălcarea regimului inconpatibilităților de către reclamantul-intimat (de profesie deputat) nu întruneşte condiţiile legale ale actului administrativ, fiind un act de informare al Camerei Deputaţilor cu privire la situaţia juridică a intimatului-reclamant, ulterior rămânerii definitive a raportului de evaluare prin care s-a reţinut starea de incompatibilitate a acestuia, scopul adresei nefiind producerea de efecte juridice de sine-stătătoare. În consecință, cererea de suspendare a acestei adrese este inadmisibilă.
Pe site-ul Camerei Deputaților se află în dezbatere proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Printre amendamentele supuse dezbaterii se numără atât o serie de propuneri ce vizează introducerea în cadrul normativ a unor principii generale precum dreptul la bună administrare, dreptul persoanei de acces la propriul dosar administrativ, obligația autorității de a motiva deciziile (aspecte recunoscute deja la nivel doctrinar sau jurisprudențial național și european), însă acest proiect de lege aduce în discuție o serie de modificări de ordin procedural cel puțin interesante, incontestabil favorabile administratului.
În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 877 din data de 17 octombrie 2018, a fost publicată Metodologia de transmitere a datelor privind veniturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice, din 26.09.2018.
Ministerul Muncii și Justiției Sociale a stabilit că formularul se completează de către instituțiile/autoritățile publice prevăzute la art. 2 alin. (1) din Ordinul ministrului muncii și justiției sociale nr. 2.169/2018 de aprobare a Metodologiei de transmitere a datelor privind veniturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice, adică: personalul din cadrul autorităților/instituțiilor publice care exercită o funcție în baza unui contract individual de muncă sau a unui raport de serviciu, a unui act administrativ de numire ori a unui altfel de act emis în condițiile legii.
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în baza art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, că este de competența curții de apel contestatea deciziei emise de o primărie prin care au fost instituite măsuri asigurătorii pentru obligaţii fiscale suplimentare de plată reprezentând impozit pe clădiri. În speță, obiectul fiind instituirea unor măsuri asigurătorii pentru recuperarea unui debit estimat la suma de 21.485.413,64 lei, reprezentând impozit pe clădiri, face parte din categoria actelor administrative „care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora”, în sensul articolului de mai sus, concluzie dedusă din regimul juridic al deciziei contestate, care este indisolubil legată de creanţa ce a generat nevoia adoptării acestor măsuri, creanţă rezultată, în cazul de faţă, din taxe şi impozite.
Cândva, un anume John Calvin Coolidge jr. (1872-1933), nimeni altul decât cel de-al treizecilea președinte al SUA, a spus un lucru memorabil. Și anume că „orice fel de creștere este dependentă de activitate”, precum și că „nu poate exista dezvoltare, corporală sau intelectuală, în lipsa efortului, efortul însemnând muncă”.
Dezvoltarea este binevenită întotdeauna, însă munca, activitatea, nu se poate desfășura, mereu, „la foc continuu”. Sunt situații, atât în viața profesională a unei persoane fizice, cât și în existența unor societăți, când este necesar ca activitatea să fie întreruptă pentru o vreme – adeseori spre a fi reluată ulterior în condiții mai bune, cu mai multă energie.
Legea contenciosului administrativ, potrivit ultimelor noutăţi legislative a suferit unele modificări. Astfel, Legea nr. 212/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 658/2018 a modificat şi completatLegea nr. 554/2004.
Conform noilor modificări, actul administrativ va avea următoarea definiție: actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridic.
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici stabilește în favoarea tribunalelor competenţa materială exclusivă în soluţionarea cauzelor având ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public, fără a face distincţie după cum autoritatea publică pârâtă este una de nivel central sau local. Art. 10 din Legea nr. 554/2004 este înlăturat de la aplicare, întrucât are caracter de lege generală în raport de dispoziţiile speciale ale art. 109 din Legea nr. 188/1999, neputând justifica o competenţă materială a instanţei de judecată stabilită în raport de rangul autorităţii publice emitente a actului administrativ contestat.