Tag-Archive for » acces liber la justitie «

În materia executării silite se prevede că dacă există urgenţă şi dacă s-a plătit cauţiunea, instanţa poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauţiunea depusă potrivit prezentului alineat rămâne indisponibilizată chiar dacă cererea de suspendare provizorie este respinsă şi este deductibilă din cauţiunea finală stabilită de instanţă, dacă este cazul.

Cele menţionate mai sus sunt reglementate de art. 719 alin. 7) Cod de procedură civilă iar potrivit ştirilor juridice au fost contestate pe motiv de neconstituţionalitate. Mai mult …

Cazurile când pot fi atacate cu contestaţie în anulare hotârârile definitive sunt strict şi limitativ prevăzute de lege.

Art. 503 C. procedură civilă prevede că hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata. Conform alin. 2 pct. 3 al aceluiaşi articol de lege hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen. Mai mult …

Reprezentarea convenţională în faţa instanţei de judecată, în cazul persoanei juridice, poate fi făcută numai prin consilier juridic sau avocat.

Această prevedere este reglementată în art. 84 alin. 1) C. procedură civilă, alineat care a constituit, potrivit ştirilor juridice, motiv de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că textul de lege criticat limitează posibilitatea reprezentării convenţionale a persoanelor juridice exclusiv la reprezentarea prin avocat sau consilier juridic în faţa oricăror instanţe, nefiind permisă reprezentarea convenţională prin altă persoană juridică, aceasta din urmă reprezentată prin avocat sau consilier juridic, deşi în cazul persoanelor fizice nu există limitări similare ale reprezentării convenţionale. Mai mult …

Codul de procedură penală a stabilit la art. 145 că după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată. După ce este informată, persoana supravegheată are dreptul de a lua cunoștință, la cerere, de conținutul proceselor-verbale în care sunt consemnate activitățile de supraveghere tehnică efectuate. Procurorul trebuie să asigure, la cerere, ascultarea convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor sau vizionarea imaginilor rezultate din activitatea de supraveghere. Cererea poate fi formulată în 20 de zile de la data comunicării informării scrise. Mai mult …

justitie1(1)
Regula instituită de legiuitorul român este aceea că procurorul este cel care ia decizia cu privire la urmărirea penală, putând fie să trimită în judecată pe inculpat, fie să adopte o altă soluție, cum ar fi clasarea sau renunțarea la urmărire. Cei nemulțumiți de soluții, pot formula plângere în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus această măsură.

Cel căruia i s-a respins plângerea împotriva soluției de clasare sau renunțare la urmărirea penală poate face plângere în termen de 20 de zile de la comunicare la judecătorul de cameră preliminară. Acesta se va pronunța asupra plângerii prin încheiere motivată. Acesta poate respinge plângerea ca tardivă, inadmisibilă, nefondată, o poate admite și poate desființa soluția atacată și trimite cauza la procuror pentru a începe sau a completa urmărirea penală. Mai mult …

cod procedura civilaZilele trecute m-am întâlnit cu un vecin extrem de intrigat de experiența pe care a trăit-o la judecătorie, unde deschisese un proces. Contestase un proces-verbal pentru o amendă rutieră și, convins fiind că va avea câștig de cauză, s-a prezentat singur în fața judecătorului, fără a apela la serviciile unui avocat.

Mi-a spus că nu a înțeles nimic din ceea ce l-a întrebat judecătorul, care a folosit termeni specifici domeniului juridic. În final, bulversat de experiența trăită, a mai primit încă o lovitură: acțiunea i-a fost respinsă. Mai mult …

taxele-de-timbruUnul dintre principiile fundamentale din Constituție este accesul liber la justiție. Acest lucru presupune posibilitatea fiecărui cetățean de a se adresa instanțelor de judecată în scopul apărării drepturilor, libertăților și  intereselor sale legitime fără a se simți îngrădit în exercitarea dreptului său. De altfel, Constituția prevede clar că nicio lege nu poate să îi îngrădească cetățeanului exercitarea acestui drept.

Legea care a guvernat taxele de timbru a fost legea 146/1997 care a fost modificată în 2009 dată la care o parte dintre taxele de timbru au fost majorate. Desigur că mare parte dintre taxe au rămas neschimbate. Practic, în 2009 au fost majorate taxele de timbru pentru acțiunile evaluabile în bani.

Era bine cunoscut faptul că aproape orice cerere se adresa instanței de judecată era însoțită de taxa de timbru corespunzătoare și de timbru judiciar, așa cum era stabilit de Ordonanța Guvernului 32/1995. Poate doar cei care au avut de-a face cu acțiunile în instanță știu ce goană era după aceste timbre judiciare a căror valoare era de cele mai multe ori derizorie (0,15 lei, 0,30 lei, 0,50 lei). Erau perioade când nu se găseau astfel de timbre judiciare, iar cine avea stoc de timbre, făcea o adevărată afacere din vânzarea lor la suprapreț!

Dacă nu aveai timbru judiciar riscai să ți se anuleze acțiunea ca netimbrată corespunzător (adică plăteai 100 lei taxa de timbru și nu aveai un amărât de timbru judiciar de 0,15lei!) sau nu îți puteai legaliza hotărârea judecătorească. Personal nu i-am văzut rostul acestui timbru și mi se părea mai simplu ca valoarea sa să fie inclusă în taxa de timbru. În goana după timbre judiciare mă simțeam de multe ori ca în copilărie când făceam schimb de timbre filatelice la școală! Doar că atunci nu exista nicio miză!

Iată că și legiuitorul a realizat că acest timbru judiciar mai mult încurca treburile în instanță, astfel încât prin OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a decis să îl desființeze. În afara acestui lucru pozitiv care simplifică lucrurile, OUG 80/2013 a modificat substanțial taxele de timbru.

Care sunt modificările aduse taxelor de timbru și de când se aplică ele?

OUG 80/2013 privind taxele de timbru a fost publicată în Monitorul Oficial nr.392/29.06.2013 și a abrogat vechea lege 146/1997 a taxelor de timbru și Ordonanța Guvernului 32/1995 privind timbrul judiciar.

Pentru acțiunile și cererile introduse până la intrarea în vigoare a OUG 80/2013 (în 29 iunie 2013, data publicării), se va aplica în continuare timbrul judiciar și taxele judiciare de timbru se vor stabili și plăti potrivit legii vechi (în vigoare la data introducerii lor).

S-au stabilit noi taxe de timbru pentru acțiuni care anterior OUG 80/2013 erau scutite de plata taxei de timbru. Astfel:

– acțiunile privind stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice se vor taxa cu 100 lei;

– acțiunile și cererile privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractului individual de muncă, orice drepturi ce decurg din raporturi de muncă, stabilirea impozitului pe salarii, drepturi decurgând din executarea contractelor colective de muncă și cele privind soluționarea conflictelor colective de muncă, precum și executarea hotărârilor pronunțate în aceste litigii se vor taxa cu 20 lei;

– plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate se vor taxa cu 20 lei;

– cererile pentru înregistrarea asociațiilor de proprietari, locatari sau mixte care se vor taxa cu 20 de lei.

La avalanșa de litigii de muncă și de plângeri împotriva proceselor-verbale contravenționale, nu este de mirare că legiuitorul s-a gândit să impună cetățeanului timbrajul acestor cereri care până acum erau scutite de taxă. Mai mult …