Legea privind acordarea biletelor de valoare nr.165/2018


PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR                                                                                                                 SENATUL

LEGE
privind acordarea biletelor de valoare

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale
CAPITOLUL II Tichetele de masă
CAPITOLUL III Tichetele cadou
CAPITOLUL IV Tichetele de creşă
CAPITOLUL V Tichetele culturale
CAPITOLUL VI Voucherele de vacanţă
CAPITOLUL VII Contravenţii şi sancţiuni
CAPITOLUL VIII Dispoziţii tranzitorii şi finale
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – (1) Prezenta lege reglementează modul de acordare, în beneficiul angajaţilor, a biletelor de valoare, în condiţiile şi cu excepţiile prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Biletele de valoare pot fi emise atât pe suport hârtie, cât şi pe suport electronic.

Art. 2. – (1) În sensul prezentei legi, biletele de valoare care pot fi acordate sunt: tichete de masă, tichete cadou, tichete de creşă, tichete culturale şi vouchere de vacanţă.
(2) În înţelesul prezentei legi, cu excepţia cazurilor în care se prevede în mod expres altfel, utilizarea termenilor bilet de valoare, tichet de masă, tichet cadou, tichet de creşă, tichet cultural, respectiv voucher de vacanţă, va fi interpretată ca făcând referire atât la biletele de valoare pe suport hârtie, cât şi la biletele de valoare pe suport electronic.

Art. 3. – În sensul prezentei legi, angajatorii pot fi:

a) instituţiile publice centrale şi locale, aşa cum sunt definite la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv cele finanţate integral din venituri proprii;
b) operatorii economici, astfel cum sunt definiţi de Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ – teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare;
c) regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale, societăţile, indiferent de forma juridică de organizare şi de forma de proprietate;
d) instituţiile financiare şi instituţiile de credit;
e) organizaţiile cooperatiste, societăţile agricole şi alte forme de asociere agricolă cu personalitate juridică;
f) organizaţiile nonprofit, precum şi orice altă entitate care are statutul legal de persoană juridică constituită potrivit legislaţiei române.

Art. 4. – Biletele de valoare se acordă în limitele sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul de stat sau, după caz, în bugetele locale, pentru unităţile din domeniul bugetar, şi în limitele sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat, pentru celelalte categorii de angajatori.

Art. 5. – (1) Biletele de valoare se emit numai de către unităţile autorizate de Ministerul Finanţelor Publice, denumite în continuare unităţi emitente.
(2) Unităţile emitente desfăşoară această activitate numai în baza autorizaţiei de funcţionare, acordată de Ministerul Finanţelor Publice. Autorizaţia de funcţionare se acordă potrivit criteriilor stabilite de către Ministerul Finanţelor Publice, prin ordin al ministrului, pentru fiecare tip de bilet de valoare în parte, astfel încât să se asigure dezvoltarea concurenţială a serviciilor prevăzute de prezenta lege.
(3) Pot avea calitatea de unităţi emitente persoanele juridice înfiinţate în baza Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi instituţiile de credit, persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor de credit autorizate în state membre ale Uniunii Europene şi notificate către Banca Naţională a României, potrivit legii, cu respectarea prevederilor alin. (1) şi (2).
(4) Unităţile emitente sunt obligate să ia măsurile necesare pentru asigurarea circulaţiei biletelor de valoare în condiţii de siguranţă.
(5) Unităţile emitente actualizează lunar sau la cererea angajatorilor lista operatorilor economici şi a unităţilor afiliate care acceptă bilete de valoare.

Art. 6. – (1) Unităţile emitente sunt obligate să deschidă conturi sau subconturi de plăţi distincte, prin care se vor derula sumele reprezentând încasările şi plăţile aferente valorii nominale a biletelor de valoare, astfel încât să permită o evidenţă clară a sumelor utilizate în temeiul contractelor încheiate cu angajatorii şi cu unităţile care acceptă bilete de valoare.
(2) Unităţile emitente de bilete de valoare pe suport electronic pot organiza platforme pentru emiterea acestora sau pot încheia contracte cu organizaţii care administrează schema/ aranjamentul de plată ori alte organizaţii specializate, după caz.

Art. 7. – (1) Decontarea biletelor de valoare între unităţile care acceptă aceste bilete de valoare şi unităţile emitente se face numai prin intermediul unităţilor bancare sau prin unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului, după caz, potrivit legii. Acelaşi regim de decontare se va aplica şi în cazul relaţiei dintre angajator şi unitatea emitentă.
(2) Sumele derulate prin operaţiunile cu biletele de valoare de către unităţile emitente nu pot fi utilizate pentru reinvestirea în alte scopuri.

Art. 8. – (1) Costurile legate de emiterea biletelor de valoare pe suport hârtie şi/sau pe suport electronic se suportă integral de angajatori.
(2) Angajatorul care achiziţionează direct de la o unitate emitentă necesarul de bilete de valoare pe suport hârtie achită atât contravaloarea nominală a acestora, stabilită potrivit legii, cât şi costul imprimatului reprezentând biletul de valoare pe suport hârtie.
(3) Angajatorul care contractează cu o unitate emitentă serviciul de emitere a biletelor de valoare pe suport electronic achită atât contravaloarea nominală a biletelor de valoare distribuite angajaţilor, cât şi costul emiterii suportului electronic.
(4) Valoarea nominală a biletelor de valoare acordate angajaţilor fie pe suport hârtie, fie pe suport electronic nu poate să fie diminuată în niciun mod.
(5) Biletele de valoare emise pe suport electronic nu permit efectuarea de operaţiuni de retragere de numerar sau de preschimbare în numerar.
(6) Biletele de valoare pot fi utilizate doar pe teritoriul României, în termenul de valabilitate şi numai pentru achiziţionarea bunurilor şi serviciilor pentru care au fost emise.
(7) Se interzice operatorilor economici şi unităţilor care acceptă bilete de valoare acordarea unui rest de bani la acestea.
(8) Biletele de valoare pe suport electronic pot fi alimentate exclusiv cu valoarea nominală a biletelor de valoare acordate angajaţilor, stabilită conform prezentei legi.
(9) Biletele de valoare pe suport electronic pot fi utilizate, numai cu respectarea prevederilor alin. (6), inclusiv pentru plăţi online.

Art. 9. – (1) Sumele corespunzătoare biletelor de valoare acordate de angajator, în limitele nominale prevăzute de prezenta lege, sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) nu se iau în calcul nici pentru angajator, nici pentru salariat la stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial.

Art. 10. – (1) Angajatorii, împreună cu organizaţiile sindicale legal constituite sau, acolo unde nu este constituit un sindicat, cu reprezentanţii salariaţilor, stabilesc de comun acord categoriile de bilete de valoare care se acordă angajaţilor, frecvenţa acordării acestora, precum şi valoarea lor, acolo unde este cazul, unitatea emitentă şi modalitatea de acordare, pe suport hârtie şi/sau pe suport electronic.
(2) Unităţile emitente au obligaţia de a transmite angajatorilor lista unităţilor corespunzătoare reţelei utilizate la care salariaţii pot folosi biletele de valoare. La stabilirea acestor unităţi vor fi avute în vedere calitatea serviciilor şi un nivel redus al preţurilor prin practicarea unor adaosuri comerciale minime.
(3) Contractarea serviciilor privind emiterea biletelor de valoare de către angajatorii care au calitatea de autoritate contractantă în înţelesul Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează în condiţiile legislaţiei în vigoare.
(4) Biletele de valoare pot fi utilizate numai de către unităţi care au încheiat direct contracte de prestări ale serviciilor prevăzute de prezenta lege cu unităţi emitente, pentru fiecare categorie de bilet de valoare în parte.
(5) Biletele de valoare pe suport hârtie nu pot fi distribuite de angajatori dacă aceştia, la data stabilită pentru distribuire, nu au achitat unităţii emitente, integral, contravaloarea nominală a biletelor de valoare achiziţionate, inclusiv costul imprimatelor reprezentând biletul de valoare.
(6) Valoarea biletelor emise pe suport electronic nu poate fi transferată salariaţilor pe suportul electronic dacă, la data stabilită pentru transfer, angajatorii nu au achitat unităţii emitente, integral, contravaloarea nominală a biletelor de valoare în format electronic achiziţionate, inclusiv costurile aferente emiterii acestora pe suport electronic.

CAPITOLUL II
Tichetele de masă

Art. 11. – (1) Tichetele de masă sunt bilete de valoare acordate angajaţilor, lunar, ca alocaţie individuală de hrană, utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare.
(2) Tichetele de masă pe suport hârtie pot fi utilizate în unităţi de alimentaţie publică, magazine alimentare, cantine – restaurant, bufete sau orice alte tipuri de unităţi care comercializează produse alimentare, cu care unităţile emitente au contractat prestarea serviciilor respective.
(3) Tichetele de masă pe suport electronic pot fi utilizate doar în unităţi de alimentaţie publică, magazine alimentare, cantine – restaurant, bufete sau orice alte tipuri de unităţi care comercializează produse alimentare şi care au încheiat contracte de prestare a serviciilor reglementate de prezenta lege cu unităţile emitente de tichete de masă pe suport electronic şi trebuie să permită, în mod exclusiv, utilizarea pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare, inclusiv pentru plata online a acestora.
(4) În cazul în care suma corespunzătoare produselor alimentare solicitate de salariat este mai mică decât valoarea nominală a tichetelor de masă pe suport hârtie, utilizarea acestora este considerată integrală.
(5) Debitarea sumelor corespunzătoare produselor alimentare solicitate de salariat, în cazul tichetelor de masă pe suport electronic, se realizează la valoarea respectivelor produse alimentare.

Art. 12. – (1) Tichetele de masă pe suport hârtie se distribuie de către angajator, lunar, în ultima decadă a fiecărei luni, pentru luna următoare.
(2) În condiţiile prevăzute la alin. (1), angajatorul distribuie, pe salariat, un număr de tichete de masă corespunzător numărului de zile lucrătoare din luna pentru care se face distribuirea.
(3) Valoarea tichetelor de masă pe suport electronic este transferată lunar salariaţilor, în ultima decadă a fiecărei luni, pentru luna următoare, de către unitatea emitentă de tichete de masă pe suport electronic, corespunzător numărului de zile lucrătoare din luna pentru care se face transferul, conform contractului încheiat de unitatea emitentă cu angajatorul.
(4) Salariatul poate utiliza, lunar, un număr de tichete de masă cel mult egal cu numărul de zile lucrate.
(5) Salariatul are obligaţia să restituie angajatorului, la finele fiecărei luni, precum şi la încetarea contractului individual de muncă, tichetele de masă necuvenite, în cazul tichetelor de masă pe suport hârtie, sau valoarea corespunzătoare tichetelor de masă necuvenite, în cazul tichetelor de masă pe suport electronic.

Art. 13. – (1) Fiecare tichet de masă pe suport hârtie este valabil numai dacă are înscris numărul sub care a fost înseriat de către unitatea emitentă şi cuprinde cel puţin următoarele menţiuni:

a) numele şi adresa emitentului;
b) valoarea nominală a tichetului de masă;
c) perioada de valabilitate a utilizării tichetului de masă;
d) spaţiu pentru înscrierea numelui, prenumelui şi codului numeric personal ale salariatului care este în drept să utilizeze tichetul de masă;
e) interdicţia de a fi utilizat pentru achiziţionarea de ţigări sau de produse alcoolice;
f) spaţiu destinat înscrierii datei şi aplicării ştampilei unităţii la care tichetul de masă a fost utilizat.

(2) Fiecare tichet de masă pe suport electronic este valabil numai dacă menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a), c) şi e), precum şi numele, prenumele şi codul numeric personal ale salariatului care este în drept să utilizeze tichetul de masă sunt înscrise pe tichetul de masă pe suport electronic sau sunt stocate într-un alt mod în acesta.

Art. 14. – Valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 15,18 lei.

CAPITOLUL III
Tichetele cadou

Art. 15. – (1) Tichetele cadou sunt bilete de valoare acordate, ocazional, angajaţilor, pentru cheltuieli sociale.
(2) Prin excepţie de la prevederile art. 1, pot fi acordate tichete cadou şi altor categorii de beneficiari, pentru campaniile de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclamă şi publicitate.

Art. 16. – (1) Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor cadou, potrivit art. 15 alin. (1), nu poate depăşi suma stabilită conform art. 10 alin. (1).
(2) Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor cadou, potrivit art. 15 alin. (2), nu poate depăşi sumele prevăzute cu această destinaţie în bugetul alocat fiecărui eveniment.
(3) Valoarea nominală a unui tichet cadou este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 50 lei.

Art. 17. – (1) Fiecare tichet cadou pe suport hârtie este valabil numai dacă are înscris numărul sub care a fost înseriat de către unitatea emitentă şi cuprinde cel puţin următoarele menţiuni:

a) numele şi adresa emitentului;
b) valoarea nominală a tichetului cadou;
c) perioada de valabilitate a utilizării tichetului cadou;
d) spaţiu pentru înscrierea numelui, prenumelui şi codului numeric personal ale salariatului care este în drept să utilizeze tichetul cadou;
e) spaţiu destinat înscrierii datei şi aplicării ştampilei unităţii la care tichetul cadou a fost utilizat.

(2) Fiecare tichet cadou pe suport electronic este valabil numai dacă menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c), precum şi numele, prenumele şi codul numeric personal ale salariatului care este în drept să utilizeze tichetul cadou sunt înscrise pe tichetul cadou pe suport electronic sau sunt stocate într-un alt mod în acesta.

CAPITOLUL IV
Tichetele de creşă

Art. 18. – (1) Tichetele de creşă sunt bilete de valoare care se acordă, lunar, angajaţilor care nu beneficiază de concediul şi de indemnizaţia acordate pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv de până la 3 ani în cazul copilului cu handicap.
(2) Tichetele de creşă pot fi utilizate numai pentru achitarea taxelor la creşa unde este înscris copilul.
(3) Tichetele de creşă se acordă, la cerere, unuia dintre părinţi sau tutorelui căruia i-a fost încredinţat copilul spre creştere şi educare, pe baza livretului de familie.
(4) Nu pot beneficia de tichete de creşă asistenţii maternali profesionişti sau persoanele la care este găzduit copilul şi pentru care s-a instituit măsura plasamentului în regim de urgenţă, în temeiul Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 19. – (1) Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor de creşă nu poate depăşi suma de 450 de lei pentru o lună, pentru fiecare copil aflat la creşă.
(2) Valoarea nominală a unui tichet de creşă este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 100 lei.
(3) Valoarea tichetelor de creşă se cumulează cu alocaţia de stat pentru copii acordată conform prevederilor Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu stimulentul de inserţie care se acordă la reluarea activităţii, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 20. – (1) Fiecare tichet de creşă pe suport hârtie este valabil numai dacă are înscris numărul sub care a fost înseriat de către unitatea emitentă şi cuprinde cel puţin următoarele menţiuni:

a) numele şi adresa emitentului;
b) valoarea nominală a tichetului de creşă;
c) perioada de valabilitate a utilizării tichetului de creşă;
d) spaţiu pentru înscrierea numelui, prenumelui şi codului numeric personal ale salariatului care este în drept să utilizeze tichetul de creşă;
e) interdicţia de a fi utilizat pentru achiziţionarea de alte bunuri/servicii decât cele prevăzute la art. 18 alin. (2);
f) spaţiu destinat înscrierii datei şi aplicării ştampilei unităţii la care tichetul de creşă a fost utilizat.

(2) Fiecare tichet de creşă pe suport electronic este valabil numai dacă menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a), c) şi e), precum şi numele, prenumele şi codul numeric personal ale salariatului care este în drept să utilizeze tichetul de creşă sunt înscrise pe tichetul de creşă pe suport electronic sau sunt stocate într-un alt mod în acesta.

CAPITOLUL V
Tichetele culturale

Art. 21. – (1) Tichetele culturale sunt bilete de valoare acordate angajaţilor, lunar sau ocazional, pentru achitarea contravalorii de bunuri şi servicii culturale.
(2) Bunurile şi serviciile culturale pot fi:

a) abonamente sau bilete la spectacole, concerte, proiecţii cinematografice, muzee, festivaluri, târguri şi expoziţii, permanente sau itinerante, parcuri tematice, inclusiv cele destinate copiilor;
b) cărţi, manuale şcolare, albume muzicale, filme, în orice format.

Art. 22. – (1) Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor culturale nu poate depăşi suma de 150 de lei pentru tichetele acordate lunar, respectiv suma de 300 de lei/ eveniment, pentru cele acordate ocazional.
(2) Valoarea nominală a unui tichet cultural este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 50 lei.

Art. 23. – (1) Fiecare tichet cultural pe suport hârtie este valabil numai dacă are înscris numărul sub care a fost înseriat de către unitatea emitentă şi cuprinde cel puţin următoarele menţiuni:

a) numele şi adresa emitentului;
b) valoarea nominală a tichetului;
c) perioada de valabilitate a utilizării tichetului;
d) spaţiu pentru înscrierea numelui, prenumelui, codului numeric personal ale salariatului care este în drept să utilizeze tichetul;
e) interdicţia de a fi utilizat pentru achiziţionarea de alte bunuri/servicii decât cele prevăzute la art. 21 alin. (2);
f) spaţiu destinat înscrierii datei şi aplicării ştampilei evenimentului cultural la care tichetul a fost utilizat sau a unităţii la care a fost achiziţionat produsul, potrivit art. 21 alin. (2).

(2) Fiecare tichet cultural pe suport electronic este valabil numai dacă menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a), c) şi e), precum şi numele, prenumele şi codul numeric personal ale salariatului care este în drept să utilizeze tichetul cultural sunt înscrise pe tichetul cultural pe suport electronic sau sunt stocate într-un alt mod în acesta.

CAPITOLUL VI
Voucherele de vacanţă

Art. 24. – (1) Voucherele de vacanţă sunt bilete de valoare care se acordă angajaţilor pentru acoperirea unor cheltuieli ocazionate de efectuarea concediului de odihnă în regim de turism intern.
(2) Angajatul care beneficiază de vouchere de vacanţă nu mai beneficiază de primă de vacanţă în cursul anului fiscal sau de bilete de odihnă, acordate potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Nivelul maxim al sumei care poate fi acordată unui angajat în decursul unui an fiscal sub forma voucherelor de vacanţă este de 6 salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată.
(4) Acordarea voucherelor de vacanţă, cu respectarea prevederilor alin. (3), poate fi fracţionată în maximum două tranşe, în funcţie de opţiunea angajatului privind efectuarea concediului de odihnă.
(5) Voucherele de vacanţă sunt destinate acoperirii cheltuielilor cu servicii turistice, de cazare, de masă şi/sau de recuperare a capacităţii de muncă.
(6) Voucherele de vacanţă pot fi utilizate şi pentru acoperirea cheltuielilor cu servicii de călătorie şi/sau de divertisment, dacă se regăsesc într-un pachet turistic.
(7) Serviciile aferente efectuării concediului de odihnă pot fi achiziţionate ca pachete de servicii sau separat.
(8) Conţinutul minim al pachetului de servicii care se poate achiziţiona prin intermediul voucherelor de vacanţă se stabileşte prin normele de aplicare a prezentei legi, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(9) Voucherele de vacanţă pot fi utilizate pentru achiziţionarea de servicii de la operatorii economici cu activitate de turism din România, autorizaţi conform legii, care deţin structuri de primire turistice clasificate şi/sau agenţii de turism licenţiate şi care acceptă o astfel de modalitate de plată, denumite, în mod convenţional şi în înţelesul prezentei legi, unităţi afiliate.
(10) Ministerul Turismului transmite unităţilor emitente lista cu unităţile afiliate.
(11) Unităţile emitente vor plăti contravaloarea voucherelor de vacanţă unităţilor afiliate cu care au încheiat contracte pentru decontarea acestora, după prestarea serviciilor de turism.

Art. 25. – (1) Valoarea nominală permisă pentru un voucher de vacanţă pe suport hârtie este multiplu de 10 lei, dar nu mai mult de 100 lei.
(2) Voucherul de vacanţă are perioada de valabilitate de un an de la data emiterii, fără a se înţelege că aceasta este perioada de valabilitate a suportului electronic, în cazul în care voucherul a fost emis pe acest tip de suport.
(3) Se interzice unităţii afiliate acordarea unui rest de bani la voucherul de vacanţă.
(4) Contravaloarea serviciilor turistice prestate de către unităţile afiliate peste valoarea voucherelor de vacanţă se suportă de către angajat, titular al voucherelor de vacanţă.

Art. 26. – (1) Fiecare voucher de vacanţă pe suport hârtie este valabil numai dacă are înscris numărul sub care a fost înseriat de către unitatea emitentă şi cuprinde, cel puţin, următoarele menţiuni:

a) emitentul şi datele sale de identificare;
b) valoarea nominală a voucherului de vacanţă;
c) angajatorul şi datele sale de identificare;
d) spaţiu pentru înscrierea numelui, prenumelui şi codului numeric personal ale salariatului care este în drept să utilizeze voucherul de vacanţă;
e) spaţiu destinat înscrierii perioadei în care a fost utilizat şi aplicării ştampilei unităţii afiliate;
f) perioada de valabilitate a utilizării voucherului de vacanţă;
g) interdicţia unităţii afiliate de a plăti diferenţa în bani dintre valoarea voucherului de vacanţă şi valoarea pachetului de servicii utilizat de către titularul voucherelor de vacanţă;
h) interdicţia de a utiliza voucherul de vacanţă în alte locuri decât în unităţile afiliate;
i) elementele de identitate vizuală ale brandului de turism al României.

(2) Fiecare voucher de vacanţă pe suport electronic este valabil numai dacă menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a), c), f), h) şi i), precum şi numele, prenumele şi codul numeric personal ale salariatului care este în drept să utilizeze voucherul de vacanţă sunt înscrise pe voucherul de vacanţă pe suport electronic sau stocate într-un alt mod în acesta.

Art. 27. – (1) Plafonul maxim cumulat al comisionului perceput de către unităţile emitente de la angajator şi unitatea afiliată este de 1% din valoarea nominală a voucherului de vacanţă.
(2) Comisionul maxim perceput de agenţiile de turism, în calitate de unităţi afiliate, nu poate depăşi 10% din valoarea pachetului de servicii oferit titularilor voucherelor de vacanţă.
(3) Introducerea, la cererea angajatorului sau a unităţii afiliate, a altor elemente grafice faţă de cele minime obligatorii va fi negociată cu unităţile emitente şi nu va face obiectul limitării prevăzute la alin. (1).

CAPITOLUL VII
Contravenţii şi sancţiuni

Art. 28. – (1) Constituie contravenţie următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:

a) utilizarea biletelor de valoare în alt scop decât cel prevăzut de prezenta lege;
b) solicitarea şi/sau furnizarea de numerar în schimbul biletelor de valoare sau pentru fracţiuni din acestea;
c) refuzul nejustificat al operatorilor economici şi unităţilor care acceptă bilete de valoare de furnizare a bunurilor sau serviciilor. Refuzul este justificat dacă există bănuieli întemeiate privind autenticitatea biletelor de valoare, identitatea dintre titularul biletelor de valoare şi beneficiarul acestora;
d) diminuarea valorii nominale a biletelor de valoare acordate angajaţilor;
e) emiterea de bilete de valoare cu alte valori nominale decât cele prevăzute de prezenta lege;
f) emiterea de bilete de valoare de către alte entităţi decât cele prevăzute la art. 5 alin. (1);
g) comercializarea biletelor de valoare contra unei fracţiuni de preţ sau a altor bunuri/servicii decât cele stabilite prin prezenta lege;
h) comercializarea de către salariaţi şi/sau de către unităţile prevăzute la art. 11 alin. (2) şi (3) a tichetelor de masă contra unor produse, altele decât cele alimentare;
i) utilizarea de către salariaţi a unui număr de tichete de masă mai mare decât numărul de zile lucrate.

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează:

a) cu 0,5 puncte – amendă, fapta prevăzută la alin. (1) lit. i);
b) cu 1,5 puncte – amendă, faptele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c);
c) cu 3 puncte – amendă, fapta prevăzută la alin. (1) lit. b);
d) cu 14 puncte – amendă, faptele prevăzute la alin. (1) lit. d) – h).

(3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu 14 puncte – amendă fapta unităţilor emitente de a alimenta biletele de valoare pe suport electronic cu nerespectarea prevederilor art. 8 alin. (8) şi art. 11 alin. (3).
(4) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu 14 puncte – amendă fapta unităţilor emitente de a emite bilete de valoare cu nerespectarea prevederilor art. 13, 17, 20, 23 şi 26.
(5) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu 7 puncte – amendă acceptarea de către unitatea afiliată de vouchere de vacanţă de la alte persoane decât titularul voucherului de vacanţă.
(6) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu 14 puncte – amendă şi retragerea certificatului de clasificare, respectiv a licenţei de turism acceptarea de către unităţile afiliate de vouchere de vacanţă pentru achiziţionarea de servicii care nu îndeplinesc condiţiile pachetului minim de servicii prevăzut la art. 24 alin. (8).
(7) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu 14 puncte – amendă şi retragerea licenţei de turism fapta agenţiei de turism de a emite, în calitate de unitate afiliată, pachete de servicii turistice pentru achiziţionare cu vouchere de vacanţă la un preţ mai mare faţă de preţul pachetului similar de servicii achiziţionat prin alte mijloace de plată.
(8) Un punct – amendă reprezintă contravaloarea unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit în condiţiile legii.

Art. 29. – Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 28 se fac de către personalul cu atribuţii de control, împuternicit în acest sens, din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerului Turismului, Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, după caz.

Art. 30. – Contravenţiilor prevăzute la art. 28 şi 29 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL VIII
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 31. – (1) Tichetele de masă şi voucherele de vacanţă prevăzute de prezenta lege nu se acordă personalului care beneficiază de indemnizaţie de hrană şi de indemnizaţie de vacanţă potrivit Legii – cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Tichetele de masă prevăzute de prezenta lege nu se acordă personalului care beneficiază de drepturi de hrană în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii economici, astfel cum sunt definiţi de Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare, vor acorda angajaţilor proprii primele de vacanţă numai sub forma voucherelor de vacanţă, în cuantum egal cu contravaloarea unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit în condiţiile legii, pentru un salariat.

Art. 32. – (1) Valoarea nominală maximă a biletelor de valoare prevăzute de prezenta lege se indexează, semestrial, după cum urmează:

a) în cazul tichetelor de masă, cu indicele preţurilor de consum, înregistrat la mărfurile alimentare, comunicat de Institutul Naţional de Statistică;
b) în cazul celorlalte bilete de valoare, cu indicele inflaţiei comunicat de Institutul Naţional de Statistică, în funcţie de evoluţia tarifelor/preţurilor la serviciile/bunurile a căror contravaloare poate fi achitată cu aceste bilete de valoare, potrivit prezentei legi.

(2) În cazul în care din aplicarea prevederilor alin. (1) rezultă o valoare nominală indexată mai mică decât ultima valoare nominală indexată, pentru perioadele următoare, valoarea nominală a biletului de valoare rămâne nemodificată.
(3) Indexarea biletelor de valoare, potrivit alin. (1), se face prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului de resort.

Art. 33. – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, tichetele de masă, tichetele cadou, tichetele de creşă şi voucherele de vacanţă emise în temeiul Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, cu modificările şi completările ulterioare, al Legii nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou şi a tichetelor de creşă, cu modificările ulterioare, respectiv al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările şi completările ulterioare, sunt şi rămân valabile până la expirarea datei de valabilitate înscrise pe acestea.
(2) Unităţile emitente care la data intrării în vigoare a prezentei legi deţin autorizaţii de funcţionare valabile pot emite în continuare biletele de valoare pentru care sunt autorizate, în condiţiile prevăzute de lege la data autorizării, până la data expirării valabilităţii respectivei autorizaţii.

Art. 34. – Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2019, cu excepţia art. 35, care intră în vigoare la 3 zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 35. – (1) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului articol se elaborează criteriile privind acordarea autorizaţiei de funcţionare a unităţilor emitente de bilete de valoare, care se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(2) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului articol, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerul Turismului şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale elaborează normele metodologice de aplicare a prezentei legi, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 36. – La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

a) Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 13 iulie 1998, cu modificările şi completările ulterioare;
b) Legea nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou şi a tichetelor de creşă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 23 mai 2006, cu modificările ulterioare;
c) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 24 februarie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
PETRU – GABRIEL VLASE

PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN – CONSTANTIN – ANTON POPESCU – TĂRICEANU

Bucureşti, 10 iulie 2018.
Nr. 165.

,